Europa, sursa de stres

Stiu romanii ce inseamna integrarea europeana la nivel social, economic, cultural? Este Europa un stres pentru noi?

Stiu romanii ce inseamna integrarea europeana la nivel social, economic, cultural? Este Europa un stres pentru noi? Psihologul Stefania Nita, de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie din Bucuresti, spune ca pentru a constientiza intr-adevar ce presupune integrarea europeana avem nevoie de timp. Doar traind si experimentand pe propria piele putem simti ceea ce inseamna integrarea. Pana atunci putem experimenta doar la nivel cognitiv, informandu-ne din mass-media, de pe internet, vorbind cu rude sau cu prieteni aflati in tari cu experienta in Uniunea Europeana (UE). Cei care au acces la astfel de informatii isi pot face o idee despre ceea ce inseamna viata in UE si pot face anumite previziuni in legatura cu viitorul nostru, ceea ce nu e totusi suficient pentru a inlatura stresul integrarii.

Pozitiv si negativ. Cum se manifesta acest stres? Exista un stres negativ manifestat prin intrebari, tensiuni, griji cu privire la viitor. "Oare ce ma asteapta? Siguranta, stabilitatea de pana acum raman la fel?" Asta pentru cei care au cat de cat o situatie stabila. Pentru ceilalti, intrebarile sunt de alt gen. "Cum voi face fata? Ce urmeaza sa mi se intample? Imi creste salariul, nu-mi creste salariul? Voi reusi sa-mi cresc copiii?"

Dar exista si un stres pozitiv, in sensul ca vor exista oameni care se vor simti mai motivati decat inainte de a activa in cadrul unei companii internationale, de a se pregati temeinic, pentru ca de acum au posibilitatea de a munci in statele UE.

Adaptare la o noua situatie. Orice schimbare genereaza un efort de adaptare, care la randul sau naste tot felul de reactii din partea oamenilor. Unele pozitive – nevoia de afirmare, altele negative – nervozitate, renuntare, delasare. Starile de euforie alterneaza cu starile de deznadejde. Psihologul Stefania Nita compara adaptarea societatii romanesti cu situatia unui copil care a fost crescut de bunici intr-un mod mai mult decat indulgent si este luat in grija de parinti, care sunt rigurosi, care stiu cand sa spuna da si cand sa spuna nu.

Metaforic vorbind, Europa poate fi un parinte pentru tara noastra, dar un parinte cu autoritate, care ne educa pe principiul "daca esti bun, meriti sa..., daca nu esti bun, nu meriti sa...". Modul in care noi privim ca societate integrarea in UE ne arunca in acest rol de copil debusolat, obligat sa treaca de la un regim la altul total diferit. Un copil care trebuie sa se raporteze la o autoritate care activeaza foarte mult spiritul de competitie. Tot metaforic vorbind, Europa este parintele, iar statele membre sunt fratii si surorile cu care Romania este in competitie. "Sa vedem cum reuseste acest parinte sa mentina o relatie functionala intre frati si surori. Si in acelasi timp, ramane de vazut cum noi reusim sa relationam in conditii bune cu ceilalti", remarca psihologul.

Reactii sociale. Cum vom reactiona la regulile impuse de "parintele" Europa? Psihologul Stefania Nita spune ca, fata de interdictii, toti avem tendinta sa ne tensionam si sa blamam ceea ce inainte ne bucura. Tot asa se intampla si cu integrarea europeana. Ne bucuram la inceput ca am fost acceptati in UE, bucurie care vine atat din spiritul de adeziune, de apartenenta, cat si din confirmarea, recunoasterea de catre ceilalti. Dar pe parcurs, cand ne vom confrunta si cu cerinte, reguli, indatoriri, vom ajunge sa blamam integrarea europeana. Vor fi reactii de genul: "Nu ne mai trebuie nici o integrare, credeam ca va fi bine, dar am fost din nou mintiti".

La nivel de societate si la nivel de mentalitate este foarte posibil, dupa cum considera specialistul nostru, sa apara tendinta de a ne victimiza: "Saracii de noi, romanii, n-am avut noroc nici acum". Tendinta de victimizare ne poate da inapoi destul de mult. E o stare placuta in momentul in care ne vaicarim, dar pierdem timp si energie degeaba, plangandu-ne singuri de mila. Aceasta se va intampla intr-o a doua faza a integrarii.

Optimism. Cu timpul, lucrurile vor incepe sa se aseze, prevede psihologul. Vor aparea motivatia, competitia, care vor genera fenomenul de selectie naturala, in care cei buni vor reusi, iar ceilalti vor avea posibilitatea sa constate adevarata lor valoare. Se va realiza astfel o reasezare a scarii de valori la nivel de masa. Lucru care, desigur, nu se va intampla intr-un an, doi, trei, ci se va intinde pe o perioada destul de indelungata. Insa pana se va ajunge la o anumita stare de confort psihologic la nivelul societatii, vor exista frustrari si tensiuni.

INSTITUTII

Schimbarile survenite o data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana se fac simtite si la nivel institutional, nu numai la nivel individual. Important este ca la nivelul institutiilor sa se adapteze noile cerinte, norme, reglementari conform propriilor nevoi, fara a se schimba insa sensul regulilor europene.

.

SCHIMBARE

Adaptarea societatii romanesti in UE poate fi privita – printr-o lupa – ca orice proces de dezvoltare a fiintei umane, sugereaza psihologul Stefania Nita. Numai ca aici dezvoltarea se intampla la nivel de societate. Avem un stres de adaptare/acomodare si cand intram la gradinita, si in prima zi de scoala, si la un nou loc de munca. In momentul cand ne casatorim sau divortam, cand ni se naste un copil sau ne moare un parinte, apare un stres la schimbare. Un stres dat de schimbare apare si in societatea romaneasca o data cu integrarea europeana. Important e sa cunoastem in ce consta aceasta schimbare si sa nu ne mintim, sa nu gasim portite de scapare pentru a ne proteja de ceea ce implica noua situatie.

.

"Ceea ce mi-a atras atentia in ultimul timp a fost ca majoritatea oamenilor vorbesc mai mult despre drepturile noastre o data cu intrarea in UE. Dar nu am auzit pe nimeni – culmea sau nu – despre responsabilitatile ce ne revin" Stefania Nita, psiholog