Evitaţi depresia de Sărbători

Sărbători, familie, brad de Crăciun etc. Filme şi reclame care promovează imaginea familiei ideale. În această situaţie, persoanele singure şi care au tendinţa de a nu recunoaşte starea de deprimare pot avea episoade de depresie sau chiar tendinţe suicidale.

Psihologul Stefania Niţă, coordonator Psihodinamic - Consiliere Psihologică şi Psihoterapie, oferă câteva sfaturi persoanelor care în această perioadă suferă de singurătate.

"De preferat este să nu stea singuri. Cercul de prieteni, familia de origini (părinţi, fraţi) pot fi substitute binevenite, mai ales în situaţia persoanelor care trec prin stări de deprimare accentuată în perioada Sărbătorilor", spune psihologul. Totodată, persoanele care sunt singure trebuie să îşi facă un "plan" pentru perioada Sărbătorilor stabilit cu ceva timp înainte (de ex.: vizitarea cunoştinţelor, o excursie în ţară sau străinătate).

Recomandări
Comunicarea este un aspect important. Încercarea de a sta de vorbă poate să se soldeze de cele mai multe ori cu un refuz categoric din partea celor deprimaţi. E necesar ca aparţinătorii, prietenii să înţeleagă că refuzul acestora nu înseamnă că ei au ceva în mod special şi din această cauză să bată în retragere. E important să aibă răbdare cu ei, să nu devină supărăcioşi şi să îi respingă la rândul lor. Trebuie să acţionăm cu calm, să îi îndrume spre ajutor de specialitate. Consultul de specialitate este singurul care poate da rezultate de durată care să se menţină în timp.

Sfaturi
Persoanele care ştiu că suferă de depresie trebuie să evite, pe cât este posibil, retragerea şi izolarea, scurtcircuitarea comunicării cu cei apropiaţi.   

În loc să persiste în refuzul şi "încăpăţânarea" de a rămâne singuri şi de a respinge orice posibilitate de a interacţiona cu cei apropiaţi, cunoscuţi, mai bine ar face efortul de a se dovedi utili în rezolvarea unor probleme. În felul acesta, vor reuşi să nu cadă în capcana în care pot fi prinse persoanele suferinde de depresie.  

E important de reţinut că starea depresivă se instalează insiduos, pe nesimţite şi până să se trezească la realitate, deja sunt copleşiţi de starea de deprimare cronică.

Recomandarea specifică pentru aceştia este de a încerca să se adreseze specialiştilor. Iniţierea şi parcurgerea unei psihoterapii este indicată pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu persoanele respective şi pentru găsirea de soluţii stării de suferinţă prin care trec. Acolo unde situaţia impune tratament medicamentos, adresarea către medicii specialişti şi colaborarea între psihoterapeut - pacient - medic este obligatorie.

Fără suportul necesar venit din partea anturajului şi, în unele cazuri, din partea specialiştilor, multe persoane depresive manifestă tendinţe suicidiale în perioada Sărbatorilor. Conform psihologului Ştefania Niţă, acest fenomen se produce prin accentuarea stării depresive cauzată de amplificarea unor vechi suferinţe neluate în seamă de-a lungul timpului. Spre exemplu, pierderea părinţilor sau/şi separarea de partener/a pot reactiva starea de doliu (durerea pierderii); un travaliu de doliu nerealizat şi ţinut ascuns, negat poate conduce spre starea de disperare, de pierdere a sensului şi uneori chiar spre suicid.

"Totuşi, în cazul actului suicidar, vorbim despre o acţiune care survine în cadrul unei patologii cum ar fi un episod depresiv major. Acesta se manifestă printr-o stare depresivă accentuată în care, izolarea şi pierderea chefului de viaţă se manifestă constant, în fiecare zi, cel puţin două săptămâni. Psihologul avertizează că, "în aceste situaţii, atenţia acordată persoanelor deprimate trebuie să fie maximă; nu mai putem avea o abordare de genul "las' că îi trece, este doar indispusă...". Printre semnele care indică un episod depresiv major se numără lipsa poftei de mâncare sau apetitul excesiv, starea de oboseală şi somnolenţă sau agitaţia şi iritabilitatea (ursuzenia) constante, retragerea şi izolarea, refuzul de a comunica şi de a interacţiona.

În aceste condiţii, spitalizarea şi tratamentul medicamentos se impune în regim de urgenţă.

Consumul de alcool, o soluţie?
Consumat în cantităţi rezonabile, alcoolul poate fi un vasodilatator binevenit în situaţiile afecţiunilor circulatorii. Cu toate acestea, el nu este o soluţie şi nu conduce la o ameliorare a suferinţei trăite de persoanele afectate de depresie. Ştefania Niţă atrage atenţia că "depresia poate fi ascunsă şi amorţită în consumul de alcool; de altfel, majoritatea persoanelor alcoolice au la baza funcţionării interne o depresie pe care o poartă după sine de ani şi ani".

CE ÎNSEAMNĂ DEPRESIE? Din punct de vedere clinic, tulburarea depresivă este descrisă ca fiind starea psihologică caracterizată prin pierderea interesului sau /şi plăcerii pentru cea mai mare parte a activităţilor desfăşurate în mod curent. Efortul interior (mental şi afectiv) este mult mai mare pentru realizarea acţiunilor de zi cu zi, consumul de energie creşte direct proporţional cu starea de oboseală care persistă de la câteva ore până la instalarea constantă pe parcursul întregii zile.

CARACTERISTICI. Simptomatic, tabloul clinic (semnele care ne atrag atenţia că trecem printr-o depresie) sunt: modificări apărute în greutate - creştere / scădere;  pofta de mâncare creşte sau, dimpotrivă, scade drastic; insomnii, stări de agitaţie; energie scăzută şi oboseală frecventă; sentimente de inutilitate sau / şi de vinovăţie; dificultăţi de concentrare şi de luare a deciziilor; idei recurente (care revin) de moarte sau idei, planuri, tentative de suicid. Dispoziţia afectivă (psihică) într-o stare depresivă este descrisă adesea de către persoana respectivă ca fiind tristă, pesimistă, disperată, descurajată, neputincioasă sau ca "fără chef". La copii şi adolescenţi, dispoziţia poate fi mai curând iritabilă şi capricioasă decât tristă şi abătută.