x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Explicaţiile psihologului: Cum a apărut meditația și de ce trebuie să o luăm în serios?

0
10 Ian 2020 - 18:50
Explicaţiile psihologului: Cum a apărut meditația și de ce trebuie să o luăm în serios? fizkes/Getty Images/iStockphoto Close-up portrait of attractive young woman working out at home, doing yoga exercise on blue mat, sitting in Easy (Decent, Pleasant Posture) with palms in Namaste, meditating, breathing, relaxing

Atât în Orient, cât și în Occident, oamenii meditau cu cel puțin 2500 de ani în urmă. Cu toate acestea, practica meditației a rămas mult timp în sfera relgioasă sau spirituală. Anul 1960 a adus o prima schimbare prin practica meditației transcedentale, atrăgând mulți adepți, printre care și membrii formației Beatles.
O schimbare radicală s-a produs atunci când, în 1980, biologul și adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditație pe care l-a numit “mindfulness” (fr. pleine conscience = conștientizare deplină). Acest protocol presupunea opt ședințe desfășurate pe parcursul a opt săptămâni, necesare însușirii progresive a tehnicilor de meditație.
“Această abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale și, totodată, a permis pătrunderea meditației în mediul studiilor știițifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odată demonstrate științific beneficiile meditației, această a fost introdusă în sistemul medical, spitalicesc și al îngrijirii sănătății la scară largă. Odată obținută “garanția medicală”, a fost facilitată extinderea meditației și în domenii că cel educațional și cel organizațional”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Fericirea este o stare a creierului
Prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului și este legată de neurotransmițătorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric și serotonina.
1. Dopamina mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.
2. Oxitocina este produsă de hipotalamus, este secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintăm copilul, animăluțul etc.
3. Endorfinele (morfina naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urmă exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, de o idee sau de o situație.
4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată.
5. Serotonina este stimulată tot de oxitocină și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare.

Plăcerea senzorială și plăcerea imaginară
Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere, și anume: (1) plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experiență propriu-zisă și (2) plăcerea anticipativă sau imaginară, care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu: o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc.
“Neurotransmițătorii mai sus amintiți se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalina (sau epinefrina) care declanșează reacția de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teama, neliniștea, grijile care declansează reacția de tipul “luptă sau fugi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Efectul reacțiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar
Totodată, specialistul afirmă că stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar.
“Ce facem pentru a ne întări sitemul imunitar, pentru a ne aduce în ființă și viață noastră starea de sănătate și fericire? Simplu! Acționăm pe cele 2 căi care produc plăcerea: activități concrete și activități anticipativ/imaginative. Din activitățiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentație echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relații sănătoase, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții. Din activitățiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoză, tehnici de relaxare, tehnici de respirație. Acest tip de activității au ca rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG că un model ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvența de 8-12 Hz. În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreția de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respirației și rata metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
În concluzie, afirmă specialistul, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizează funcția cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menținerea longevității și tinereții, diminuează dependențele (înlocuind substanțele din exterior - care produc de moment o stare de bine - cu substanțele fizice, declanșate natural), contribuie la o greutate adecvată și îmbunătățește calitatea vieții.
 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Teama că ne sufocăm. Cum o depăşim

Teama că ne sufocăm. Cum o depăşim
După aproape un an de pandemie, cu siguranţă fricile și vulnerabilitățile noastre se manifestă tot mai mult. Și e firesc să fie astfel. Am aflat de la psihologul Yolanda Crețescu, fondator depreHub, ce...

Primul bolnav vindecat de HIV a murit. El a fost răpus de o altă afecțiune

Primul bolnav vindecat de HIV a murit. El a fost răpus de o altă afecțiune
Prima persoană din lume care s-a vindecat de Sindromul Imunodeficienței Umane (HIV) a murit de leucemie mieloidă acută. Americanul Timothy Ray Brown a scăpat de virus datorită unui transplant de...

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom
Oboseala cronică este o boală greu de identificat. Dar asta se poate schimba în curând. O echipă de la Universitatea Stanford ar fi găsit o modalitate ușoară de a detecta boala: un test de sânge. Persoanele...

Tratamentele hormonale te îngrașă? Detalii

Tratamentele hormonale te îngrașă? Detalii
Hormonii, mesagerii chimici produși de celulele endocrine, reglează multe funcții în corpul nostru. Această mașinărie complexă uneori trebuie susținută de terapia hormonală. Cu toate acestea, aceste...

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?
Odată cu pandemia de COVID-19 și cu toate temerile de expunere la boală, apare o întrebare: există riscul transmiterii coronavirusului SARS CoV-2 prin relații sexuale? Distanțarea socială nu este evidentă...

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască
Există în popor unele convingeri greşite despre splină, cum că ea face parte din aparatul digestiv sau că doare adesea. Medicii demontează aceste mituri: splina nu face parte din sistemul digestiv, ci din cel al...

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar
Galerie Foto Implantul dentar este o rădăcină artificială construită din materiale precum titan sau zirconiu și care poate servi drept suport în cadrul unei restaurări protetice pentru a înlocui dinții lipsă. Dr. Andrei Co...

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?
Odată cu pandemia de COVID-19 și cu toate temerile de expunere la boală, apare o întrebare: există riscul transmiterii coronavirusului SARS CoV-2 prin relații sexuale? Distanțarea socială nu este evidentă...

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom
Oboseala cronică este o boală greu de identificat. Dar asta se poate schimba în curând. O echipă de la Universitatea Stanford ar fi găsit o modalitate ușoară de a detecta boala: un test de sânge. Persoanele...

Testul de control al astmului bronșic, la copii

Testul de control al astmului bronșic, la copii
Dacă aveți un copil cu astm, știți că uneori poate fi dificil să evaluați simptomele de care suferă, impactul lor asupra vieții de zi cu zi și eficacitatea efectivă a tratamentului. Există un instrument...

5 motive bune pentru a mânca usturoi

5 motive bune pentru a mânca usturoi
Usturoiul e asociat cu respirația urât mirositoare și cu vampirii. Dar este, de fapt, un adevărat aliment sănătos! Folosit de milenii, face acum obiectul a numeroase studii și continuă să uimească prin...

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile
Îmbătrânirea este inevitabilă. Cu toate acestea, nu vrem ca timpul să-și lase amprenta pe pielea noastră. Pete maronii, riduri, laba gâștii - aceste semne, care vin odată cu vârsta, pot fi contracarate cu...

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!
În emisiunea ei „PHIT Talks”, Halle Berry și antrenorul ei de atletism, Peter Lee Thomas, au descompus micul dejun keto preferat al actriței. Actrița Halle Berry, în vârstă de 54 de ani, dedică mult timp...

5 metode de a ne accelera metabolismul

5 metode de a ne accelera metabolismul
Galerie Foto Cel mai adesea dăm vina pe un metabolism leneș atunci când nu reușim să slăbim. Puțini știu însă că nu e chiar așa și că sunt cazuri în care dietele nu fac altceva decât să încetinească metabolismul,...

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi
România are 90 de farmaciști la 100.000 de locuitori, în anul 2018. Cifra este apropiată de Marea Britanie, și depășește Polonia - 77, Austria - 72 și Germania - 66, potrivit Eurostat. Cel mai mare număr de...
Serviciul de email marketing furnizat de