Galben chimic cu gust de boală

Sucul (cu aromă) de portoca-le, bomboanele (cu gust) de lămăie, muştarul sau dulceaţa de caise au un numitor comun: colorantul galben azoic tartrazina, care este cunoscut şi sub numele de E 102.

Tartrazina este unul dintre coloranţii folosiţi cel mai des de jucătorii din industria alimentară din Romănia. Aproape că este imposibil să te uiţi pe eticheta unui produs de culoare galbenă şi să nu constaţi că a fost folosită E 102 pentru obţinerea acelei culori. De cele mai multe ori, acest aditiv alimentar este folosit in combinaţie cu alţi aditivi alimentari, iar efectul nu poate fi decăt unul foarte nociv asupra sănătăţii consumatorilor.


Lista de produse in care tartrazina se găseşte este foarte lungă: băuturi carbogazoase sau necarbonatate, budinci instant, chipsuri, creme pentru prăjituri, supe la plic, sosuri, ingheţate, acadele, bomboane, gume de mestecat, marţipan, gemuri, jeleuri, marmelade, muştar, iaurturi, murături, creme de fructe. E 102 nu este folosit numai in industria alimentară. Dacă vedeţi săpunuri, creme de faţă, creioane dermatograf sau produse pentru coafură de culoare galbenă, citiţi bine eticheta: tartrazina trebuie să fie acolo. Nici in medicamente, care teoretic trebuie să ne vindece, nu scăpăm de acest aditiv alimentar.


NESÃ...NÃ...TOS. Tartrazina, E 102, este un aditiv alimentar chimic de sinteză azoic, a cărui formulă chimică este C16H9N4Na3O9S2. Din cauza compoziţiei sale, acest aditiv are o serie de efecte adverse, cele mai multe manifestăndu-se la persoanele alergice la aspirină şi la fructele de pădure. Nici persoanele astmatice nu se simt prea bine după ce depăşesc doza zilnică admisă de 7,5 mg/kg corp. De altfel, nici nu este greu să o depăşească, avănd in vedere că aproape toate sucurile galbene, chiar şi cele neacidulate pe care avem tendinţa să le considerăm sănătoase, au in compoziţie tartrazină. Â


Mai mult, cercetătorii au ajuns la concluzia că E 102 este colorantul azoic cu cele mai multe şi mai puternice reacţii alergice dintre toţi coloranţii de acest tip. Printre aceştia ii menţionăm pe E 110, E 107, E 122, E 127, E 151. In urmă cu căteva luni, Uniunea Europeană a luat decizia de a interzice folosirea colorantului azoic roşu 2G, E 128, care avea aceleaşi efecte ca şi tartrazina. In acest moment se studiază posibilitatea ca şi alţi coloranţi de acest tip să fie interzişi, mai ales că o echipă de cercetători britanici a descoperit că, in combinaţie cu benzoatul de sodiu E 211, aceşti aditivi provoacă sindromul deficienţie de concentrare la copii.

Cercetătorii incă mai studiază, pentru a vedea dacă tartrazina are sigur efecte cancerigene. Infertilitatea atăt la bărbaţi, căt şi la femei face şi ea obiectul studiului despre efectele adverse la E 102.

Reacţii in lume

Marea Britanie şi SUA sunt ţările in care E 102, tartrazina, este cel mai intens folosit. Producătorii din industria alimentară din aceste două state obişnuiesc să amestece acest colorant cu E 133 (albastru briliant) sau cu E 142 (verde S) pentru a putea obţine diverse nuanţe de verde. Utilizarea pe scară largă a tartrazinei in SUA a fost contestată de specialişti, mai ales că s-a arătat prin studii că peste 0,12% din populaţie este alergică la acest aditiv alimentar. In schimb, in Norvegia este interzis. In Germania şi Austria, pănă in 1994, folosirea tartrazinei era pedepsită prin lege, tocmai din cauza efectelor nocive pe care le are asupra sănătăţii. Printre reacţiile constatate se numără anxietate, migrene, depresie clinică, tulburări de vedere, stări de slăbiciune, tulburări de somn. In cazuri foarte rare, aceste efecte s-au remarcat şi la cantităţi foarte mici.