Metabolismul leneş, un mit

Auzim deseori oamenii graşi plîngîn­du-se că au metabolism leneş. Că de aceea se îngraşă chiar şi după ce beau apă. În timp ce alţii pot să mănînce oricît, fără teamă că iau proporţii. Este vinovat metabolismul?

Auzim deseori oamenii graşi plîngîn­du-se că au metabolism leneş. Că de aceea se îngraşă chiar şi după ce beau apă. În timp ce alţii pot să mănînce oricît, fără teamă că iau proporţii. Este vinovat metabolismul? Ce rol joacă acest proces al organismului? Răspunde dr Aurelian-Emil Ranetti, şeful Secţiei de endocrinologie, diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central.

“În rîndul populaţiei circulă într-a­de­văr ideea că supraponderalii şi obezii au un metabolism lent, ard foarte greu caloriile, în timp ce persoanele slabe şi normoponderale au un metabolism bun, ard rapid caloriile. Acesta este un mit. Phillip James, unul dintre cei mai mari obezologi din lume, a demonstrat că persoanele grase consumă mai multă energie decît cele slabe. Avînd o greutate mai mare, graşii fac un efort suplimentar pentru a-şi menţine organismul în funcţiune, avînd arderi mai intense”, explică şef de lucrări dr Aurelian-Emil Ranetti. Adevărul este că persoanele supraponderale şi obeze mănîncă mai mult decît pot arde şi nu fac mişcare. Nu au metabolism leneş, ci ei sînt leneşi. Acest adevăr este însă greu de acceptat pentru foarte mulţi aflaţi în această situaţie.

Anabolism – catabolism

Metabolismul este un proces complex prin care au loc arderile la nivelul celu­le­lor. “Organismul nostru este un fel de u­zi­nă cu peste 60 de miliarde de celule. Ca orice uzină, are nevoie de energie pentru a funcţiona. Pentru a produce această ener­gie au loc arderi la nivelul fiecărei celule”, arată dr Ranetti. El defineşte metabolismul ca fiind un complex de modificări chimice şi fizice, compus din două mari procese: anabolismul şi catabolismul.

Anabolismul este totalitatea reacţiilor chimice şi fizice care conduc la sinteza substanţelor necesare organismului, la reface­rea ţesuturilor. El necesită un consum de energie. Anabolismul este crescut în prima parte a vieţii. Catabolismul este totalitatea reacţiilor chimice şi fizice care conduc la degradarea substanţelor şi ţesuturilor. El necesită o eliberare de energie. Catabolismul este crescut în a doua parte a vieţii. La adultul de vîrstă medie există un echilibru stabil între aceste două procese.

Citește pe Antena3.ro

Când vom ști cine a câștigat alegerile prezidențiale din SUA

Bazal şi general

Există un metabolism bazal şi un metabolism general. Metabolismul bazal reprezintă totalitatea reacţiilor chimice şi fizice care se produc cînd organismul este în repaus. Rata metabolismului bazal se referă strict la cantitatea de energie (exprimată în kilocalorii) consumată de orga­nism în stare de repaus. Organismul consumă energie chiar şi în timpul somnului, deci arde calorii, numai prin simpla funcţionare a organelor interne. Rata metabolismului bazal se menţine relativ constantă de-a lungul vieţii. Bărbaţii au însă o rată a metabolismului mai mare de­cît femeile pentru că ei au mai multă masă musculară. Or, se ştie că muşchii sînt mari consumatori de energie. Rata normală a me­tabolismului este de 20-25 de kiloca­lorii/kilogram corp/zi. Astfel, o feme­ie cu o greutate de 60 de kilograme consu­mă pînă la 1.500 de kilocalorii pe zi, iar un bărbat de 80 de kilograme – 2.000 de kilocalorii.

Metabolismul general este influenţat de alimentaţie, de mişcare şi de consumul unor substanţe excitante: cafea, tutun, al­cool etc. Acest metabolism este reprezentat de caloriile consumate în mod activ, prin efort fizic, intelectual, emotiv. Dezechilibrele care intervin la acest nivel duc fie la creştere, fie la scădere în greutate.

Greutatea normală rezultă din men­ţi­nerea echilibrului între ceea ce mîncăm (caloriile introduse în organism) şi ceea ce consumăm (arderea caloriilor). Dacă mîn­căm mai multe calorii decît putem arde nu trebuie să ne mirăm că ne îngrăşăm.

“Cea mai eficientă metodă pentru accelerarea metabolismului este practicarea consecventă (15-20 de minute zilnic) a unei activităţi fizice care solicită un efort fizic constant. Patru sporturi reuşesc acest lucru: mersul pe jos, mersul pe bicicletă, înotul şi joggingul. Acestea sînt cele mai mari consumatoare de energie”, ne asigură medicul Aurelian-Emil Ranetti.

 
PUŢIN ŞI DES. Ştiţi de ce nu­triţioniştii ne recomandă să mîn­căm puţin şi des dacă vrem să slă­bim? Pentru că de fiecare dată cînd mîncăm are loc procesul de digestie, care presupune consum de energie. Cu cît mîncăm mai des, cu atît ardem mai multe ca­lorii. Asta nu înseamnă să mîncăm nonstop şi orice. Vom alege hrana sănătoasă: fructe, legume, carne de pui, peşte, ouă, lactate.

 
MEMORIE. Organismul posedă uimitoare arme de apărare. Una dintre ele este “memoria metabolică”. Corpul nostru “memorează” stilul de viaţă cu care îl obişnuim. De aceea, dietele care promit schimbarea metabolismului în 2-3 săp­tămîni sînt mincinoase şi dă­u­nătoare. Scăderea în greutate este posibilă numai prin modificarea lentă şi permanentă a obiceiurilor privind dieta şi activitatea fizică.

 
DIETĂ. Nu vom avea pro­bleme cu greutatea atît timp cît nu vom mînca mai mult decît orga­nismul nostru are nevoie. Alimentele care stimulează arderea caloriilor sînt cele bogate în fibre: fructele, legumele, cerealele integrale. Peştele, datorită conţinutului de acizi graşi omega 3, are de asemenea proprietatea de a accelera meta­bolismul. Deşi cafeaua ajută la arderea caloriilor, nu trebuie să abuzăm. Pe lîngă 1-2 ceşti de cafea zilnic, putem bea alte cîteva ceşti de ceai verde sau roşu. Să nu uităm de apă! Hidratarea corectă sti­mulează orga­nismul să ardă caloriile.