Recomandările din ghidul Codex

Principala problemă legată de noile norme pe care le va institui Comisia Codex Alimentarius este legată de suplimentele alimentare. Cea mai mare parte a contestatarilor resclamă faptul că toate aceste remedii naturale vor fi transformate în medicamente şi că nu vom mai putea cumpăra nimic fără prescripţie medicală sau că vor fi interzise substanţe care acum sunt comune şi intens utilizate.

Luna iulie a adus schimbări importante pentru producătorii de suplimente alimentare. Comisia Codex Alimentarius a adoptat cinci recomandări-cheie pentru această industrie. Una dintre ele este faptul că a fost luată în considerare cererea formulată de Alianţa Internaţională pentru Suplimente Alimentare (IADSA), care susţinea necesitatea fundamentării ştiinţifice a efectelor pretinse ale suplimentelor alimentare, prin toate datele ştiinţifice relevante avute la dispoziţie şi evaluarea dovezilor.

Tot IADSA a avut câştig de cauză cu privire la analiza riscului nutriţional, ceea ce constituie o bază în aplicarea metodei de evaluare a riscului în legătură cu utilizarea vitaminelor, mineralelor şi a altor substanţe ce se găsesc în suplimentele alimentare, conform Codex. În cadrul întâlnirii s-a mai stabilit ca nivelul pentru guma arabică să nu depăşească 10 mg/kg. De asemenea, s-a discutat despre utilizarea a opt coloranţi în suplimentele alimentare: roşu allura E129, caramel E150, carotenoizi E160, complexe clorofilă cupru E141i, fast green FCF (E143 - aditiv alimentar interzis în Uniunea Europeană), extracte de pieliţă de strugure, indigotina E132 şi oxizi de fier E172.

MENŢIUNILE DE SĂNĂTATE ŞI UE
Concomitent cu recomandările făcute de Comisia Codex Alimentarius, autorităţile din ţările membre iau măsuri pentru protecţia consumatorilor. Uniunea Europeană şi-a canalizat energia pentru a reglementa menţiunile de sănătate asociate produselor sau suplimentelor alimentare. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) trebuie să revizuiască până la sfârşitul anului 2009 circa 42.000 de menţiuni cu privire la pretinse efecte asupra sănătăţii ale aproximativ 4.185 de substanţe.

Până la sfârşitul lunii ianuarie 2010, EFSA trebuie să publice lista acestor cereri. Majoritatea efectelor pretinse asupra sănătăţii pentru care au fost depuse dosarele au fost respinse, din cauză că argumentele de fundamentare nu au fost considerate adecvate.

Tot la nivelul Uniunii Europene s-au luat decizii şi cu privire la materialele active şi inteligente care vin în contact cu alimentele, prin care se introduce un plan de autorizare a substanţelor utilizate pentru ambalarea alimentelor. EFSA este cea care va da autorizaţiile. Substanţele active includ absorbanţi de oxigen sau emiţători de conservanţi sau aromatizanţi, în timp ce substanţele inteligente oferă informaţii producătorilor de alimente şi consumatorilor.
De exemplu, ambalaje care avertizează asupra contaminării cu microbi.

Pentru că fiecare ţară membră UE avea un alt mod de reglementare a suplimentelor alimentare, a fost nevoie de o lege comună care să ajute la realizarea unei recunoaşteri reciproce. Reglementarea CE 764/2008 defineşte drepturile şi obligaţiile autorităţilor naţionale şi ale agenţilor economici care intenţionează să vândă într-un stat membru produse ce se comercializează legal în alt stat membru, atunci când autorităţile naţionale intenţionează să ia măsuri restrictive cu privire la produsul respectiv pe baza regulilor tehnice naţionale.

În această reglementare se stipulează clar faptul că fiecare stat membru are sarcina dovedirii şi stabileşte cerinţele procedurale detaliate pentru respingerea recunoaşterii reciproce.




Numeroase măsuri importante în domeniul suplimentelor alimentare vor fi luate imediat ce EFSA va primi raportul grupului de lucru, ESCO - ce se ocupă cu produse şi preparate pe bază de plante. Raportul este realizat asupra îndrumarului Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor, cu privire la siguranţa în utilizarea plantelor şi a preparatelor din plante în suplimente alimentare şi asupra Compediului de plante despre care s-a dovedit că ar conţine substanţe toxice, care creează dependenţă sau alte substanţe care produc îngrijorare. Rezultatele vor fi discutate în a doua jumătate a anului 2009.

CONTROALE AMĂNUNŢITE ÎN SUA
Industria suplimentelor alimentare este atent supravegheată şi în SUA, unde Administraţia pentru Alimente şi Hrană (FDA) a emis noi îndrumări prin care amendează pretenţiile producătorilor de a asocia consumul de calciu cu osteoporoza şi, prin urmare, asocierea calciului şi vitaminei D cu osteoporoza. Mai mult, FDA a oprit de la comercializare o serie de suplimente alimentare care atentau la sănătatea consumatorilor.

În Australia, Consiliul pentru Sănătate Complementară a prezentat un raport care arată că suplimentele naturale sunt preferate de un număr tot mai mare de consumatori, considerându-le eficiente în menţinerea şi restabilirea sănătăţii.

Preocupări legate de suplimentele alimentare există şi în Africa de Sud. Aici, Asociaţia Sud-Africană pentru Produse Destinate Sănătăţii negociază cu Ministerul Sănătăţii implementarea unor reglementări acceptabile şi adecvate pentru o categorie mai largă de produse din care fac parte şi suplimentele alimentare. De asemenea, se doreşte realizarea unui cadru legislativ care să protejeze industria de practici imorale sau de şarlatani.

ACUZAŢII RECIPROCE
Zvonurile cu privire la interzicerea comercializării suplimentelor alimentare de Codex Alimentarius au pornit în urmă cu mult timp, dar s-au amplificat o dată cu creşterea numărului de utilizatori de internet. Discuţiile legate de suplimentele alimentare au pornit în 1990, când s-a întrunit Comisia pentru Nutriţie şi Alimente de Consum Special a Codex Alimentarius. Aceasta este responsabilă cu studierea problemelor de nutriţie la care face referire Codexul.

Ghidul a fost adoptat în 2005 şi se aplică numai suplimentelor care conţin vitamine şi/sau minerale şi sunt reglementate ca alimente şi nu specifică limitele superioare pentru utilizarea vitaminelor şi mineralelor în suplimente. În schimb, furnizează criteriile de stabilire a dozei maxime zilnice şi faptul că pentru acestea trebuie realizate studii ştiinţifice serioase.

De asemenea, ghidul recomandă să se ia în considerare diferitele grade de sensibilitate la diferite grupuri de consumatori. În acest ghid nu există prevederi pentru prescrierea medicală sau interzicerea nici unui supliment şi nici nu reglementează plantele sau remediile. Totuşi, zvonurile continuă să se amplifice, reprezentanţii industriei suplimentelor alimentare acuzându-i pe cei din industria farmaceuticelor că ar vrea să confişte populaţiei dreptul de a-şi alege remediile.

Pe de altă parte, reprezentanţii farmaciştilor dau vina pe producătorii de suplimente alimentare că răspândesc zvonuri nefondate pentru a forţa legiferarea unor norme mai lejere pentru comercializarea acestor produse. În acest context, autorităţile par a se strădui să legifereze producerea şi comercializarea suplimentelor alimentare, ţinând cont de ghidul emis de Codex, astfel încât să apere sănătatea consumatorilor.