Sărbători curate şi... reuşite

Sărbătorile Crăciunului înseamnă mese îmbelşugate, clipe minunate petrecute în familie, dar şi curăţenia generală de dinaintea acestor momente deosebite. Care din cauza crizei cade mai des în sarcina „stăpânei casei” decât în cea a unor angajaţi ai unor firme specializate. Ca să avem sărbători reuşite, specialiştii citaţi de Daily Mail avertizează asupra pericolelor la care se expun persoanele care curăţă pereţii, îndepărtează mucegaiul, pun tapet nou etc. Aceste pericole constau în contactul cu anumite substanţe chimice aflate în produsele de curăţenie.

Pereţi
Dacă vă doriţi să revopsiţi casa sau doar o încăpere, trebuie să îndepărtaţi stratul anterior de vopsea. Răzuirea pereţilor se poate dovedi periculoasă nu doar din cauza prafului ce poate ajunge în plămâni. Dar colonii întregi de spori de mucegai „deranjate” în timpul răzuirii pereţilor pot provoca probleme de respiraţie şi amplificări ale manifestărilor astmului.

Parchetul
În ultimii ani, parchetul laminat sau din lemn masiv este întâlnit din ce în ce mai des în multe locuinţe. Dar parchetul trebuie şi curăţat. Procedura poate fi iritantă pentru plămâni, deoarece în timpul frecatului parchetului se degajă un praf deosebit de fin. Soluţia? Mască şi mănuşi.
După ce a fost curăţat, vine rândul unei alte operaţii: lăcuirea parchetului. O operaţie care implică riscuri: dureri de cap şi iritaţii ale ochilor, nasului şi gâtului. Acest lucru se întâmplă deoarece lacul pentru lemn conţine compuşi organici volatili. Potrivit unui studiu, copiii care au fost expuşi la aceste substanţe aveau un risc de două ori mai mare de a face astm. Metoda prin care se pot ocoli aceste riscuri este aerisirea camerei în care se lăcuieşte parchetul.

Vopsitul
Cele mai multe vopseluri conţin substanţe chimice ce pot fi dăunătoare: solvenţi, compuşi organici volatili. În timpul procesului de uscare a vopselei, aceste chimicale se evaporă şi ajung în aerul din cameră. Odată inhalaţi, vaporii chimici pot agrava astmul şi sinuzita. De asemenea, solvenţii din vopsea pot provoca dureri de cap şi ameţeli. Dacă sunt inhalaţi în cantităţi mari, compuşii organici volatili ar putea provoca malformaţii, cancere şi probleme ale sistemului nervos central, sugerează o serie de studii efectuate pe animale. 

De asemenea, potrivit unui studiu realizat în cadrul Universităţii Manchester din Marea Britanie, vopsitorii de profesie prezintă un risc cu 20% mai mare de a face cancer, în special la plămâni. Pentru a se evita aceste pro­bleme, se recomandă păstrarea geamurilor deschise în timpul opera­ţiunilor de vopsire a încăperilor.
O mască specială sau părăsirea din când în când a încăperii care se vopseşte constituie alte metode de a nu „agresa” plămânii.

Aplicarea tapetului
Tapetul s-a dovedit în timp o soluţie rapidă pentru a schimba aspectul unei încăperi. Însă, din când în când, şi tapetul, lavabil sau nu, trebuie înlocuit. Dezavantajul e că multe dintre soluţiile folosite la lipitul tapetului conţin fungicide. Rolul acestor substanţe este de prevenire a mucegaiului, care unor persoane le poate provoca alergii. În aceste condiţii, specialiştii recomandă să se poarte mănuşi ori de câte ori se lucrează cu soluţii de lipit.

Mucegaiul
În multe case, în ciuda diverselor măsuri luate, apare mucegaiul, provocând probleme, în special respiratorii. Din păcate, nu toate produsele destinate combaterii şi îndepărtării mucegaiului sunt sigure pentru sănătate. Riscurile ar putea fi reprezentate de faptul că majoritatea acestor substanţe sunt pe bază de hipoclorit de sodiu. Acest produs degajă vapori toxici ce pot irita ochii, nasul şi gâtul. Tot pentru a scăpa de mucegai, multe femei folosesc, simultan, înălbitori şi produse pe bază de amoniac. „Mare greşeală!”, spun specialiştii. Combinaţia dintre cele două produse duce la eliberarea de clor, un gaz care afectează gâtul şi plămânii şi care poate fi chiar fatal.

Curăţatul gresiei
O gresie sau o faianţă fără urme, care luceşte ca oglinda, e visul oricărei gospodine. Însă substanţele folosite pentru a obţine acest aspect pot cauza înroşirea şi chiar rănirea pielii. Prin rana formată, bacteriile şi substanţele chimice pătrund în organism, sunt absorbite în sânge şi ajung la diverse organe – ficat, rinichi, plămâni – , unde sunt meta­bolizate.