Mai întâi să deslușim ce înseamnă bulimia nervoasă, ce implică, cum o putem recunoaște și combate - îndrumătoare ne va fi psihoterapeuta Ancuța Coman-Boldișteanu, autoare a unei lucrări de referință în domeniu: „Emoții în farfurie” (Editura Trei, 2023): „Bulimia nervoasă este caracterizată printr-o dorință recurentă de a mânca, implicând o supraalimentare obiectivă însoțită de experiența subiectivă a pierderii controlului asupra conduitei alimentare, comportamente compensatorii inadecvate, cogniții și emoții asociate. Știu că nu sunt informații ușor de digerat și că poate ai tendința să treci repede peste ele. Poate-ți spui că nu te privesc pe tine, căci tu doar ai kilograme în plus. Sau doar te confrunți cu mâncatul emoțional. Totuși continuă să parcurgi rândurile de mai jos, merită să fii informat”. Prevenția e cheia unei sănătăți de fier, nu?
Suferință ascunsă
„APTTA (Asociația pentru Prevenirea și Tratamentul Tulburărilor de Alimentație) estimează că aproape jumătate dintre noi cunoaștem (poate fără să realizăm) pe cineva cu o tulburare de alimentație, care suferă în secret. Ce putem face este să ne informăm și să vorbim despre ele - apreciază psihoterapeuta Ancuța Coman-Boldișteanu. Astfel, vor avea mai mult curaj să ceară ajutor. Dar să vă fac și o caracterizare mai detaliată a bulimiei, până la urmă bulimia nervoasă e subiectul acestui articol, nu?”.
Sentimentul rușinii
Principalele caracteristici, conform specialistei citate anterior, ar fi: mâncatul compulsiv; mâncatul pe ascuns; ingerarea unor cantități mari de mâncare (în două ore pot fi ingerate cantități de mâncare menite să acopere necesarul caloric din întreaga zi); inducerea vărsăturilor sau încercarea de a elimina cantitățile consumate; monitorizarea obsesivă a greutății corporale; sentimentele de rușine și vinovăție; stima de sine scăzută; posibile asocieri cu alte comportamente de autovătămare”.
Luptă continuă
„Pe lângă aceste caracteristici, sigur că există și semne la nivel emoțional și psihologic”, a mai comentat psihoterapeuta. Mai precis, 10 semne, pe care le înșirăm mai jos:
1. Preocuparea excesivă pentru imagine;
2. Comparația cu egalii;
3. Nemulțumirea față de propriul corp;
4. Activitate socială redusă;
5. Consum de substanțe;
6. Opoziționism și irascibilitate;
7. Perfecționism;
8. Nemulțumirea față de sine;
9. Retragerea din activitățile de familie/ sociale;
10. Obsesia pentru ordine și control sau dimpotrivă, delăsare în activități.
În loc de concluzie: „Ceea ce se întâmplă este că în interiorul persoanei se duce o continuă luptă între a rămâne slabă sau a ajunge să slăbească și urgența emoțională de a merge spre mâncare în cantități mari. Bulimia, la fel ca și alte tulburări de alimentație, găsește un teren fertil mai ales în rândul adolescenților și tinerilor adulți, dar poate fi întâlnită și mai târziu în viață pe fondul unor șocuri, stres major sau pierdere. Acum știi și de ce e important să cunoști aceste informații. Pot face diferența pentru cineva. Poate chiar pentru tine”.
„Bulimia nervoasă este caracterizată printr-o dorință recurentă de a mânca, implicând o supraalimentare obiectivă însoțită de experiența subiectivă a pierderii controlului asupra conduitei alimentare, comportamente compensatorii inadecvate, cogniții și emoții asociate”, Ancuța Coman-Boldișteanu, psihoterapeută
„Bulimia, la fel ca și alte tulburări de alimentație, găsește un teren fertil mai ales în rândul adolescenților și tinerilor adulți”, Ancuța Coman-Boldișteanu, psihoterapeută
„Ceea ce se întâmplă este că în interiorul persoanei se duce o continuă luptă între a rămâne slabă sau a ajunge să slăbească și urgența emoțională de a merge spre mâncare în cantități mari”, Ancuța Coman-Boldișteanu, psihoterapeută