Uleiuri sănătoase

Cercetătorii de la Universitatea din Nancy, Franţa, continuă să argumenteze că alimentaţia echilibrată nu trebuie să excludă prezenţa lipidelor în dieta zilnică, dincolo de aspectul îngrijorător al creşterii incidenţei obezităţii în rândul populaţiei adulte, cauzate de modificarea notabilă a stilului de viaţă modern.

Cercetătorii de la Universitatea din Nancy, Franţa, continuă să argumenteze că alimentaţia echilibrată nu trebuie să excludă prezenţa lipidelor în dieta zilnică, dincolo de aspectul îngrijorător al creşterii incidenţei obezităţii în rândul populaţiei adulte, cauzate de modificarea notabilă a stilului de viaţă modern. Ne hrănim ca în Neanderthal, dar consumul energetic este deseori limitat la mişcarea degetelor pe tastatura calculatorului.
Reconsiderarea unor uleiuri s-a făcut pe baza analizei profilului acizilor graşi. Lipidele, formate din uleiuri – dacă sunt lichide la temperatura camerei sau grăsimi – dacă sunt solide la temperatura camerei sunt triacilgliceroli, adică triesteri ai acizilor graşi
cu glicerolul. Tendinţele observate în consumul de lipide include creşterea ponderii grăsimilor vegetale, scăderea consumului de grăsimi animale, dar şi creşterea consumului de peşte şi de vieţuitoare acvatice. Studiul realizat de cercetătorii francezi a avut ca obiectiv clasificarea a 80 de uleiuri vegetale prin studierea metabolismului lipoproteinelor şi impactul fiecărui acid gras dietetic asupra compuşilor sanguini (LDL colesterol şi HDL colesterol). Prin cuantificarea conţinutului de acid linolenic, specialiştii francezi au demonstrat că locul fruntaş îl deţine uleiul de şofrănel (72 g/100 g), urmat de uleiul de floarea-soarelui (63 g/100 g) şi de uleiul de germeni de grâu (60,7%). Evaluând conţinutul de vitamina E, pe primul loc se situează uleiul de germeni de grâu (136 mg/100 g), urmat de uleiul de seminţe de bumbac (42 mg/100 g) şi de uleiul de floarea-soarelui (41 mg/100 g).

Uleiuri de plante

Alte surse de acizi graşi polinesaturaţi analizate au fost Camelina sativa – plantă din familia Brassicaceae, Pesilla frustences var. japonica, Portulaca oleracea sau Iarba grasă, sâmburii de zmeură, cătina albă. Studiile au relevat un profil nutriţional al acizilor graşi extrem de echilibrat. Cercetările care vor urma acestui studiu dorind să se focalizeze pe elaborarea tehnologiilor de extragere a lipidelor din aceste surse, fără a le modifica proprietăţile nutriţionale.
William Smith, profesor şi şef al catedrei de Biochimie de la Universitatea din Michigan (SUA), argumentează într-un studiu că totuşi uleiurile vegetale sunt o sursă de prostanoide, o subclasă a eicosanoidelor, care includ prostaglandinele, prostaciclinele şi tromboxanii, cu rol fiziologic extrem de important, dar care în cantităţi mari produc inflamarea ţesuturilor şi organelor.
Studiile acestuia relevă că faţă de uleiul vegetal, uleiul de peşte reduce formarea în exces a prostanoidelor, datorită inhibării ciclooxigenazei, enzimă care catalizează transformarea uleiurilor vegetale în prostanoide. Prezenţa acizilor graşi din familia n-3 în dietă, în special al celor prezenţi în uleiul de peşte, implică un aport corespunzător de antioxidanţi, în special vitamina E, pentru a putea fi evitate procesele de lipoperoxidare, cu efecte grave asupra organismului.