În premieră, în ţara noastră trei copii cu paralizie cerebrală au beneficiat de grefa proprie din sângele lor cordonal, în cadrul unui studiu de excepţie, coordonat dr. Dana Craiu, investigator principal, Clinica de Neurologie Pediatrică de la Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. A. Obregia”, Bucureşti, şi dr. Anca Coliţă, investigator principal, Clinica de Pediatrie, Departamentul Transplant Medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni. Metoda constă în transfuzia cu propriile celule stem recoltate la naştere.
Principalul scop al acestui studiu este de a spori gradul de acces a unui număr cât mai mare de copii la tratamentul paraliziei cerebrale, prin transfuzia cu propriile celule recoltate la venirea pe lume. “Ideea de terapie cu celule stem şi posibilitatea de regenerare este una extraordinară, dacă ne gândim că s-ar putea regenera o parte din celulele creierului, o parte dintre circuite. Studiul nostru este aproape identic cu cel de la Duke University Hospital (SUA) şi dă posibilitatea pacienţilor români să facă aceasta terapie la noi. Noi considerăm această terapie de mare viitor”, spune dr. Dana Craiu.
Este vorba de administrarea sângelui cordonal al pacientului, recoltat imediat după naştere, cu nişte condiţii. “Una dintre ele este numărul de celule nucleate, care trebuie să fie peste 10 milioane pe kilogram corp/pacient. Ceea ce este foarte important pentru că nu toate grefoanele recoltate la naştere au acest număr suficient de celule. Iar studiile par să demonstreze că un număr mai mare de celule stem este asociat cu o evoluţie mai bună şi cu un impact mai favorabil asupra recuperării neurologice”, explică dr. Anca Coliţă. În ţara noastră există aproape 21.000 de copii afectaţi de paralizie cerebrală, însă prea puţine grefe stocate, afirmă dr. Dana Craiu.
Tocmai acest studiu de excepţie, care ar putea da şanse imense acestor copii, m-a condus la preşedintele Asociaţiei din România a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), dr. Dorin Pirciog, pentru a afla cum evoluează piaţa de celule stem din ţara noastră.
■ Câte bănci de celule stem sunt acreditate în ţara noastră. Private şi publice?
■ În prezent, în România, sunt cinci bănci de celule stem private acreditate prin Ordin de Ministru. Tot în mediul privat, sunt peste 12 companii care acţionează ca agenţi pentru bănci de celule stem din Europa. Momentan, nu există nicio bancă publică.
■ Care este atitudinea mamelor? Este în creştere numărul celor care acceptă recoltarea de celule stem?
■ Atitudinea mamelor este una pozitivă, ele fiind mai informate decât în trecut. Este dificil de spus dacă este în mod obiectiv în creştere numărul celor care acceptă recoltare în acest moment, deoarece cifrele oficiale se află la Agenţia Naţională de Transplant.
■ Potrivit datelor, asistăm la un fenomen: scade natalitatea, dar creşte piaţa de celule stem. Este real acest fenomen?
■ După cum spuneam, este greu de afirmat cu cât creşte piaţa de celule stem pentru că nu avem date oficiale în acest sens pentru a putea face comparaţii. Pe de altă parte, faptul că tot mai multe mame ar alege recoltarea şi păstrarea celulelor stem (CS) la naştere poate arăta un interes mai mare vizavi de sănătatea copiilor lor şi de realizările medicinii din ultimii ani în ceea ce priveşte utilizarea celulelor stem.
■ Cum evoluează piaţa băncilor de celule stem din ţara noastră, comparativ cu cea din celelalte ţări din UE?
■ Piaţa noastră este una liberă, concurenţială, care ar avea nevoie, poate, de mai multe reglementări, pentru a ajuta clienţii să aleagă un serviciu de calitate. În ţările UE, reglementările sunt destul de neuniforme, astfel că există ţări unde se permite atât existenţa băncilor publice, cât şi a celor private, iar în alte ţări se acceptă doar băncile publice. Gradul de penetrabilitate a acestui gen de serviciu în România este undeva peste media europeană la acest moment.
■ Care este oferta băncilor de celule stem?
■ În prezent, oferta este una foarte diversificată atât din punctul de vedere al serviciilor, cât şi al modalităţii de plată. În mare, valoarea unui contract variază între 500 euro şi 2.000 euro, în funcţie de serviciile pentru care s-a optat şi de modalitatea de plată. La această sumă, se poate adăuga sau nu o taxă de stocare anuală.
■ Câte eliberări de celule stem s-au înregistrat până acum?
■ În România, se pare că foarte recent s-au eliberat trei probe în cadrul unui proiect de cercetare pe medicină regenerativă (paralizii cerebrale). A mai fost eliberată o probă în urmă cu doi ani pentru un tratament aplicat unui copil cu paralizie cerebrală în SUA. În Europa, mult mai multe, într-o cazuistică diversă. La capitolul utilizare şi cercetare sunt foarte avansate ţări precum Japonia, Coreea de Sud, SUA, China.
■ Domnule preşedinte, cum definiţi celulele stem?
■ Celulele stem sunt celule cu o mare capacitate de diferenţiere în alte tipuri de celule şi ţesuturi. De exemplu, organismul uman este dezvoltat dintr-o unică şi mare celulă stem. Totuşi, trebuie reţinut că ele sunt de mai multe tipuri, în funcţie de capacitatea aceasta de diferenţiere.
■ Ce afecţiuni ar putea fi tratate şi chiar vindecate prin grefa de celule stem?
■ Celulele stem hematopoietice recoltate din sângele din cordonul ombilical se pot folosi în tratamentul unor afecţiuni hematologice (există o listă cu peste 70 de astfel de afecţiuni ce se pretează utilizării în terapii standardizate, pe pagina web a ARBACS). În plus, celulele stem sunt aplicate experimental într-o varietate foarte mare de afecţiuni: neurologice, diabet zaharat, infarct miocardic, reconstrucţii de ţesuturi şi organe etc.
■ Care este viitorul acestei metode de luptă cu bolile? Celule stem vor înlocui medicamentele, bisturiul?
■ Este greu de anticipat aşa ceva la acest moment, însă rezultatele experimentelor din ultimii câţiva ani sunt extrem de încurajatoare.