x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tudor Cires

Bucureşti 555. Hop! Apă! Oo!... Sacagiii din București

Bucureşti 555. Hop! Apă! Oo!... Sacagiii din București

Galerie Foto O meserie de pe vremea când apa nu curgea la robinetCum îndeletnicirea asta a dispărut de multă vreme din nomenclatorul meseriilor din România, se cuvine mai întâi să spunem ce e acela un sacagiu. Colonelul...
București 555. Telali şi telăloaice... De la chivuţe la Taica Lazăr şi mai departe, la comerţul pe internet cu lucruri vechi

București 555. Telali şi telăloaice... De la chivuţe la Taica Lazăr şi mai departe, la comerţul pe internet cu lucruri vechi

“Vinde şi cucoana capricioasă şi zgârcită vreo rochie luxoasă de care s-a plictisit; vinde şi studentul paltonul ce l-a purtat iarna; vinde şi funcţionarul vreun costum vechi; vinde chiar ofiţerul hainele...
București 555. „Cișmeaua celor trei popi” și alte fântâni bucureștene

București 555. „Cișmeaua celor trei popi” și alte fântâni bucureștene

De unde beau apă, în trecut, locuitorii Capitalei?În vremurile de demult, cu toate că Bucureștiul se afla pe cursul unei ape mari – Dâmbovița – în care se vărsau altele mai mititele (precum Colentina și...

Palatele Madridului

A căuta castele în Spania înseamnă a pierde timpul. Intrată în limbajul curent, expresia franţuzească "Chercher des chateaux en Espagne" desemnează acele proiecte utopice, fără sorţi de izbândă. Probabil...

Secrete culinare din micro-delta Dunării

Luna mai, luna florilor şi, mai ales, a primilor nuferi e, în Delta Dunării, cea mai frumoasă perioadă a anului. Natura se deschide şi-l întâmpină pe călător cu verdele sălciilor şi cu păsările gureşe...

Turcia - moșteniri culinare

Varietatea de reţete a gastronomiei Turciei - considerată secole de-a rândul a fi o „pun­te" (adeseori cu multe „vămi") între Orient şi Occident - vine în primul rând de la situarea sa geografică, între...
București 555. Biserica Doamnei Smaranda, de lângă „Casa de Priveală”

București 555. Biserica Doamnei Smaranda, de lângă „Casa de Priveală”

Galerie Foto Soție și mamă de voievod, ctitorița așezământului de la FoișorÎn familia Mavrocordaților au fost multe Smarande. Două dintre ele, chiar, doamne ale țării: cea de a treia soție a lui Nicolae Mavrocordat (de ...

Ingrediente siciliene și virtuțile lor

Gastronomia siciliană este marcată de gustul câtorva ingrediente care o fac unică. Vorbim în primul rând despre peşti şi fructe de mare - ah! Trebuie încercat spectacolul pieţei de peşte la Trapani în zorii...

„Recolta” de sare

Trapani este "capitala sării". Un teritoriu predestinat câtă vreme este înconjurat de ape şi plasat într-o zonă unde toate condiţiile sunt create pentru a acţiona asupra salinităţii mării şi a-i fura...

„Recolta” de sare

Trapani este "capitala sării". Un teritoriu predestinat câtă vreme este înconjurat de ape şi plasat într-o zonă unde toate condiţiile sunt create pentru a acţiona asupra salinităţii mării şi a-i fura...
București 555. „Biserica Vlădicăi” din „Țigănia Mitropoliei”

București 555. „Biserica Vlădicăi” din „Țigănia Mitropoliei”

Neofit Cretanul, ctitorul bisericii pierduteRecent, au văzut lumina zilei paginile de jurnal misionar ale Mitropolitului Neofit I Cretanul, întâistătător al Mitropoliei Ungro-Vlahiei în timpul lui Constantin...

Nu aruncați uleiul ars!

Ne-a spus, oare, cineva, că uleiul ars în bucătărie e poluant sau că ar trebui colectat în recipiente speciale şi revalorificat? Nu. Şi dacă ne-ar spune, am face-o?Nişte asociaţii din Miercurea-Ciuc,...

Rețetele nevestei lui Darwin

La 200 de ani de la naşterea lui Darwin, la Londra s-a publicat o carte cuprinzând 55 de reţete din caietul Emmei Darwin. Inedit. Pagină din caietul de reţete al Emmei Darwin, aflat în fondul special...

Popas în „Țara Oamenilor”

Dacă are cineva curiozitatea să "disece" numele acestui ţinut fascinant – Thailanda – va găsi "ascunsă" în el întreaga filosofie a locurilor şi a oamenilor săi.Dacă are cineva curiozitatea să "disece"...

Brânzeturile călugărilor de la Muntele Roșu

Au trecut aproape o mie de ani de cînd călugării din Cluny s-au stabilit la Rougemont (localitate al cărei nume vine de la şisturile de culoare roşiatică ale pantelor muntoase), primind în dar pămînturile de la...
București 555. Cum s-a ridicat Biserica Săpunarilor

București 555. Cum s-a ridicat Biserica Săpunarilor

După legendă, a fost ctitorită de ciobanii bulgari, veniți în transhumanțăÎn spatele Spitalului Colțea se găsea odinioară, închipuit cu ulițe încurcate (să nu-și mai găsească vântul cel netrebnic din...
București 555. Ctitorii cantacuzine: Biserica Luminată, zisă „a lui Popa Tatu”

București 555. Ctitorii cantacuzine: Biserica Luminată, zisă „a lui Popa Tatu”

Misionarul franciscan Blasius Kleiner, care ajungea la Bucureşti la anul 1764, menţiona în jurnalul său de călătorie prin Balcani o ctitorie cantacuzină, situată într-o mahala limitrofă parcului Cişmigiu de...

Biserica fortificată de la Hărman, patrimoniu universal

Biserica fortificată de la Hărman este şi astăzi centrul comunităţii, de numele căreia se leagă tradiţii, evenimente aprige şi multe, multe poveşti.Vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Ţara Bârsei, mai...
București 555. “Barocul cantacuzin”. Lecţia de artă de la Biserica Fundenii Doamnei

București 555. “Barocul cantacuzin”. Lecţia de artă de la Biserica Fundenii Doamnei

Dacă istoricii de artă nu s-au gândit încă să adauge termenului de “stil brâncovenesc” sau de “baroc brâncovenesc” pe acela de “baroc cantacuzin”, ar trebui poate să zăbovească asupra acestei idei....
București 555. Cruci de piatră. Mărturii la răscruce de drumuri şi de istorie

București 555. Cruci de piatră. Mărturii la răscruce de drumuri şi de istorie

Ca oricărui sat de pe întinsul ţării, unde la încrucişare de uliţi găseai câte o cruce de piatră, nici Bucureştiului nu-i lipseau astfel de locuri de închinare, unele dintre ele cu o istorie aparte. Cum ar...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de