x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Brânzeturile călugărilor de la Muntele Roșu

Brânzeturile călugărilor de la Muntele Roșu

de Tudor Cires    |    03 Oct 2014   •   22:48

Au trecut aproape o mie de ani de cînd călugării din Cluny s-au stabilit la Rougemont (localitate al cărei nume vine de la şisturile de culoare roşiatică ale pantelor muntoase), primind în dar pămînturile de la conţii de Gruyère.

Au trecut aproape o mie de ani de cînd călugării din Cluny s-au stabilit la Rougemont (localitate al cărei nume vine de la şisturile de culoare roşiatică ale pantelor muntoase), primind în dar pămînturile de la conţii de Gruyère. De atunci, din anii 1080, istoria marchează începutul unei comunităţi care avea să dezvolte, sub semnul cocorului ("grue"), o existenţă exemplară, avînd la bază creşterea animalelor şi, implicit, prepararea brînzeturilor. "Muntenii" din "ţara din înălţimi" (Pays d’Enhaut) – cei din Rougemont, din Chateau d’Oex şi din Rossinière – sînt recunoscuţi, astăzi, pentru brînza lor tradiţională, fabricată artizanal. Încă din veacul al XVIII-lea, specialităţile locului erau căutate la Geneva, Lyon şi Marsilia. Astăzi, aceste brînzeturi – ca şi dulceţurile, mierea, smîntîna, plantele medicinale specifice – poartă înscrisul, "produits authentiques".



Arte delicate

Acestea nu sînt însă singurele "mărci înregistrate" ale locului. Arta decupajului este una dintre cele mai spectaculoase. Delicatele peisaje şi "scene de gen" – ca şi încîntătoarele "poyas" (drumul în spirală al turmelor de vaci care urcă sau coboară de pe culmile munţilor) ori inimile dantelate –, toate realizate din hîrtie colorată, decupată cu migală cu ajutorul foarfecelor şi al cuţitelor speciale, se numără între comorile nepreţuite ale acestor locuri.

O dantelărie unică au şi cabanele, cu decoraţiuni traforate şi cu mesaje pictate, pirogravate sau sculptate în faţadele de lemn. Şi n-ar trebui să uităm chiar... dantelele. Lucrate cu multe igliţe mărunte, în fir de bumbăcel negru, ele au "umplut" serile de odinioară ale femeilor din aceşti munţi despre care, nu demult, nu puteam gîndi decît în spaţiul iluziei.


"Chiar dacă familia mea a emigrat aici, cu multe decenii în urmă, venind din Ungaria, pot spune că nicăieri nu regăsesc mai profund sentimentul de «acasă» ca în Pays d'Enhaut"
Cathy Bolay



Soupe à la bataille - Supă de campanie

Tăiaţi în bucăţi fine: o varză mică, un morcov, o sfeclă, o salată verde, 3 fire de praz, o rădăcină de ţelină. Pasaţi legumele şi amestecaţi-le cu 50 g unt. Adăugaţi 3 l de apă cu sare şi lăsaţi să fiarbă. Adăugaţi 4-5 cartofi tăiaţi mărunt, un pumn de păstăi de fasole şi de mazăre. Fierbeţi timp de o oră şi jumătate. Dacă supa nu este bine legată, trageţi vasul de pe foc şi bateţi puţin cu un tel. Mai lăsaţi puţin să fiarbă şi, în ultimul moment, adăugaţi un vîrf de cuţit de hasmaţuchi tocat.
 

×