Acordul cu FMI va fi stabilit până în toamnă

Următoarea înţelegere cu Fondul va avea mai puţine condiţionalităţi şi o valoare între 3-5 miliarde euro

România va semna, până la toamnă, un nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, a anunţat premierul Victor Ponta. Acesta a adăugat că acordul va avea mai puţine condiţii decât ultimele două înţelegeri anterioare şi va avea o valoare între 3 miliarde euro şi 5 miliarde euro, însă banii nu vor fi atraşi decât în cazuri de urgenţă, ca la orice acord de tip preventiv. “Va fi un acord îmbunătăţit. Nu vom avea un acord foarte detaliat, ca în trecut”, a declarat Ponta, pentru agenţia Bloomberg. Noul acord va ajuta la reducerea costurilor de finanţare şi va sprijini moneda naţională.
“Cea mai mare provocare pentru România în acest moment este finanţarea, având în vedere că băncile sunt mai restrictive”, a spus premierul, care a mai precizat că scăderea costurilor de finanţare ale statului român va continua după încheierea noului acord cu FMI şi că BNR va reduce, probabil, dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 5%.

O misiune a FMI se află deja la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România, autorităţile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Consolidarea companiilor de stat
Termenii noului acord se vor concentra pe consolidarea companiilor de stat şi pe menţinerea disciplinei fiscale, a anunţat Ponta. De altfel, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat în urmă cu trei zile, cu ocazia vizitei la Bucureşti, că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe măsuri, care vor fi incluse în viitorul acord. Şeful FMI a explicat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi. Aşa că următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică şi de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi avea ca termen de finalizare martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat. România a semnat 12 acorduri, dintre care 9 după revoluţia din decembrie 1990. Surprinzător, doar trei dintre cele 9 acorduri au fost duse la bun sfârşit, din care unul singur de tip stand-by.

Lipseşte creditul în economie

Cea mai mare problemă cu care se confruntă economia, cu repercusiuni asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, constă în lipsa creditelor, a afirmat Ponta. Acesta a adăugat că Executivul nu poate influenţa direct politicile băncilor, dar încearcă să nu concureze IMM-urile, apelând la piaţa externă.
“CEC-ul tot aştept să-l văd că e o bancă românească şi că sprijină micile întreprinderi româneşti. N-aş vrea ca CEC să fie tot o bancă ca toate celelalte, dar, mă rog, asta e o problemă de politică bancară”, a spus primul-ministru.

Ponta a mai adăugat că “am căzut dintr-o extremă în alta: dacă până în 2008 peste tot creditele se dădeau oricui, după criza financiară, am căzut în extrema cealaltă în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit”.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că pe piaţa românească nu există bănci “too big to fail” (n.r. ­ prea mari pentru a eşua), dar sunt instituţii de credit mari comparativ cu economia românească. “E nevoie de ieşirea ordonată a instituţiilor din piaţă, în special a celor mari, «too big to fail». Şi în acest plan suntem martorii unei schimbări de paradigmă. Deşi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de bancă punte au existat, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor «too big to fail». Din fericire, în România nu avem bănci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internaţionale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă”, a spus Isărescu. Cele mai mari bănci în funcţie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank şi Unicredit Ţiriac.