Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agricultura montană este neglijată de ani de zile în România, deşi de aici provin cele mai curate produse. Crescătorii de animale se plâng că acum primesc o nouă lovitură după ce s-au văzut obligaţi să-şi crească, peste noapte, efectivele de animale pentru a mai putea beneficia de sprijin financiar din partea statului. Deşi li se acordă cele mai mici subvenţii, comparativ cu fermierii din alte ţări, ei riscă să rămână şi fără acestea.
Parlamentarii votează la câmpie legi pentru munte
Lovitura sub centură este noua reglementare privind acordarea subvenţiei. Potrivit acesteia, ajutorul financiar în zootehnie se va acorda numai în cazul în care micul fermier montan îşi sporeşte efectivele de la două la minimum 10 vaci. Și numărul minim al oilor trebuie crescut. De exemplu, pe cinci hectare ar trebui ca ciobanul să aibă 150 de oi. În comunele din Carpați, astfel de proprietari reprezintă sub 1% din numărul crescătorilor. În Suceava, în 37 de comune, se cresc peste 70 de mii de vaci care luau subvenţii, până în 2015, pe vaca de lapte şi de carne de la două capete în sus, precum şi pentru viţeii din însămânţări artificiale.
Acum iau subvenţie sub 0,69% din totalul exploataţiilor. Doctorul Petrea Dulgheru, din Vatra Dornei, spune că este cea mai dură lovitură dată muntenilor, în ultimii 26 de ani. „Cum ar putea politicienii să-şi imagineze, că un gospodar poate, în 24 de ore, să crească numărul vacilor pentru a lua subvenţie, de la două la zece capete? Să nu se întâmple să dispară fermierul de la munte, căci va fi o catastrofă atât pentru mediu, cât şi pentru agricultura României!”
Politiceni în vârf de munte
Muntenii spun că una dintre cele mai inspirate soluții pentru a repune pe harta agricolă a țării zonele carpatine, aşa cum merită, este să-i aducă pe politicieni la locul faptei. Petrea Dulgheru anunță că va organiza o conferință de presă în vârf de munte şi în gospodăriile oamenilor de acolo pentru a-i face pe cei ce conduc de la Bucureşti destinele lor să înțeleagă ce dezastru paşte România.
Cele mai curate produse vin din zonele montane
Profesorul Radu Rey, actualul consilier pe problemele montane al ministrului Agriculturii, spune că a nu ține cont de aceste zone curate, din punctul de vedere al mediului, este sinucidere curată. „Zona de munte este una cu o floră mixtă, foarte valoroasă, iar aceasta este întreținută optim prin îngrăşămintele naturale care se produc prin păstorit. Vorbim de zero chimicale. Vaca sau oaia mănâncă de pe păşune, nu altceva. O depopulare a zonei cu vaci şi oi înseamnă că în 7-8 ani am sălbătici flora montană, iar un proces invers este imposibil. Sper să putem aduce modificări ale legii cât mai repede. Oricum, în 2017 se discută despre ajustări ale PNDR-ului.” Consilierul de la Agricultură spune că trebuie stimulați fermierii să rămână în zonele de munte. „Geopolitic, este o chestiune de mare importanță pentru noi, ca stat. De exemplu, Austria şi Franța se luptă pentru popularea cât mai intensă a munților!”
Autorităţile promit să facă o lege a muntelui
La Ministerul Agriculturii discuțiile pe zona montană sunt în curs. Fermierilor le-a ajuns cuțitul la os, iar decidenții de la Bucureşti lucrează sub presiune. La Senat, proiectul de lege care îi vizează prevede avantaje fiscale în cazul fermierilor care acceptă să facă parte din cooperative. Produsele montane vor fi etichetate ca atare, iar propunerile merg până la acordarea unor prime în cazul acestora.
Potrivit legii, oamenii au liber la cosit după 1 iulie, când fânul este căzut, putred, plin de mucegai, celuloză, volovatic, ciulini, urzici şi ștevie. Animalele furajate cu aşa-zisul fân sunt mai slabe decât cele care erau la C.A.P., acum 30 de ani.
Petrea Dulgheru, medic veterinar
Producătorii bio, luaţi la control
În ultima şedinţă de Guvern a fost adoptată o ordonanţă care vizează agricultura bio. Ministerul Agriculturii va desemna laboratoare de referinţă pentru analiza probelor de sol, a plantelor și a produselor agroalimentare ecologice în situaţiile în care există sesizări cu privire la încălcarea legislaţiei în domeniu. De asemenea, producătorii din acest sector vor fi verificaţi mult mai riguros pentru a-i elimina de pe piaţă pe cei care înşală consumatorii. Marin Dumbravă, unul dintre cunoscuţii producători bio din sudul ţării, se teme că măsura ar putea fi doar o manevră pentru destructurarea acestei agriculturi. „Eu nu am de ce să mă tem! Lucrez cu Institutul de Pedologie tocmai pentru că am clienţi cu copii mici, alţii cu probleme de sănătate, mulţi cu cancere, iar responsabilitatea mea de a livra produse curate este cea mai mare datorie! Acum, măsura ar fi bună pentru eliminarea fraudei.“
