Aplicată româneşte, Directiva Tutunului se lasă cu scandal

Producătorii de ţigări au demarat retragerea a milioane de produse de pe piaţă în vederea distrugerii, având în vedere întârzierea transpunerii în legislaţia românească a Directivei europene a Tutunului. Pachetele de ţigări mai vechi, cu pictograme mici, trebuiau retrase de pe piaţă până la data de 20 mai 2017, dată după care comercianţii riscă amenzi cuprinse între 75.000 şi 100.000 de lei, dacă le mai distribuie.

Pentru că distribuitorii au avut la dispoziţie doar şase luni pentru epuizarea stocurilor de ţigări fabricate după vechea legislaţie, faţă de termenul de un an prevăzut de Directiva Tutunului a Comisiei Europene, acum sunt obligaţi să le retragă de la vânzare şi să le distrugă. “În România, deşi sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, Guvernul anterior a lăsat o întreagă industrie la mâna activiştilor antitutun şi a unui expert cât se poate de părtinitor din Ministerul Sănătăţii, mânaţi cu toţii de ideologia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Aceştia au urmat o agenda paralelă, întârziind transpunerea Directivei europene a Tutunului. Din această cauză, comercianţii au avut la dispoziţie numai şase luni, în loc de un an, pentru lichidarea stocurilor de produse anterioare, iar milioane de pachete au devenit neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le mai pot vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. În prezent, producătorii au demarat retragerea produselor, în vederea distrugerii, iar pentru produsele distruse vor trebui recuperate de la buget accizele plătite”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria, conform unui comunicat de presă al companiei. Odată cu distrugerea pachetelor de ţigări care au devenit neconforme, accizele deja plătite ar trebui recuperate de la bugetul de stat. În schimb, „nu se pot recupera costurile de producţie, taxa pe viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect-mamut inutil. Deci pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea”, potrivit reprezentanţilor JTI România.

Conform Directivei Tutunului, 20 mai 2017 este termenul-limită pentru comercializarea pachetelor fabricate potrivit legislaţiei anterioare. Directiva,  care trebuia transpusă în legislaţia naţională până la 20 mai 2016, prevedea un termen de un an de zile, pentru epuizarea stocurilor. Transpunerea a fost însă întârziată, noua lege intrând în vigoare pe 10 decembrie 2016, iar termenul de comercializare a produselor fabricate potrivit legislaţiei anterioare a fost scurtat la şase luni.

Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) susţine că dacă banii investiţi în stocurile care acum trebuie distruse nu vor fi recuperaţi, mulţi dintre membrii ei riscă falimentul