Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Isărescu: Dacă Executivul nu ţine cont de recomandările Comitetului pentru Supraveghere Macroprudenţială, îşi asumă riscul
Bucureşti, 4 aug /Agerpres/ - Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială evaluează riscurile asupra economiei şi face recomandări, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar dacă nu ţine cont de aceste recomandări Executivul îşi asumă responsabilitatea fără să mai poată da vina pe faptul că nu a fost avertizat, a afirmat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.
"Guvernul şi-a asumat un risc (dacă nu ia măsurile recomandate - n. r.) şi are toată responsabilitatea politică şi nu mai poate să spună că nu a fost avertizat de BNR sau de altcineva. Şi ţara va avea de suferit, dacă riscul se adevereşte", a spus Isărescu, răspunzând la o întrebare referitoare la atribuţiile acestui comitet.
Mai mult, el a explicat că toate aceste recomandări, ca şi răspunsurile instituţiei vizate, sunt transmise în scris şi vor fi cuprinse într-un raport anual care va fi supus aprobării Parlamentului.
"Putem să dăm avertismente către ASF, către BNR... Obligatoriu trebuie citite şi să dea un răspuns: 'Vedem riscul şi am luat măsurile 1, 2, 3' sau 'Nu vedem riscul' sau 'Vedem riscul, dar nu avem cu ce să intervenim'", a explicat şeful BNR.
Mugur Isărescu a atras atenţia că nu trebuie confundat comitetul cu guvernatorul, pentru că acesta din urmă are doar un vot, care cântăreşte mai mult doar în condiţii de egalitate, iar doi membri vor fi reprezentanţi la nivelul cel mai înalt din Ministerul Finanţelor - ministru sau secretar de stat.
"Ca în orice comitet, deciziile se iau împreună. Nu am nici drept de veto. Nu eu, guvernatorul. Cel mult, la un număr exact de voturi, votul preşedintelui cântăreşte mai mult", a subliniat oficialul BNR.
El a apreciat faptul că aspectele cu privire la acest comitet s-au mai lămurit, pentru că erau total deviate.
"A fost şi căldură mare...Este vorba de un comitet, oameni care au date. BNR are date, MFP are date, se discută pe cifre, se evaluează riscurile. (...)
Ce înseamnă evaluarea riscurilor? Se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se porneşte de la o realitate: că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită! Gena crizei pleacă din anul de succes. De exemplu, anul acesta este unul de succes", a avertizat guvernatorul Băncii Centrale.
În opinia sa, în fiecare an de succes - iar 2015 este un an de succes - se poate forma un nou sâmbure al crizei.
"Şi, dacă nu acţionăm din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred că reacţionăm... De câte ori trebuie să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?! Macrostabilitatea nu este o toană a BNR sau un pretext ca să ne aflăm şi noi în treabă. Este baza pe care se poate construi durabil bunăstarea. Orice creştere de nivel de trai fără macrostabilitate este efemeră. Şi nu doar atât...când faci ajustarea, duce la nedreptăţi îngrozitoare. Trebuie să tai în carne vie. Ar fi culmea să nu fi învăţat nimic din criza din 2007 - 2008", a adăugat Isărescu.
Potrivit acestuia, dacă o criză financiară nu este abordată din timp, ulterior este mult prea târziu să intervii.
"Apare fenomenul de contagiune şi, ceea ce este şi mai grav, poate apărea fenomenul de panică. (...) Şi, pe baza acestor date, se face o recomandare. Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce lege să dea. E ca la riscul meteo. Datorită tehnologiei extrem de avansate în domeniul urmăririi mişcărilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de exacte... Se dă o avertizare şi o recomandare. Noi participăm la Comitetul de Risc Sistemic European. Mergem acolo de patru ani şi jumătate la comitetul de macrostabilitate. E la fel ca la meteo: verde, galben, portocaliu, roşu! Comitetul are rol preventiv", a explicat şeful BNR.
El a subliniat că astfel de comitete funcţionează de mai bine de patru ani în 24 din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene şi nicăieri nu sunt percepute ca fiind o dictatură, ca un atac la Constituţie şi nici ca un 'supraguvern'.
"Funcţionează la nivelul Uniunii de patru ani şi ceva. Noi am mai informat despre acest lucru, nu este o noutate, nicăieri nu este un atac la Constituţie, nicăieri nu este o dictatură sau un supraguvern. Este o instituţie nouă după criza din 2008, care funcţionează foarte bine. Din 28 de state, 24 au deja o astfel de structură. Nici nu sunt comitete, ci sunt în structura băncii centrale şi nu vorbeşte nimeni de dictatură. Noi suntem printre ultimele patru ţări care nu au un astfel de comitet, deşi avem recomandarea de mai mulţi ani", a precizat guvernatorul BNR.
AGERPRES
