Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste o lună şi jumătate vom afla data la care am putea adopta moneda unică europeană, precum şi măsurile care se vor lua pentru ca economia şi populaţia să facă faţă şocului provocat de renunţarea la leul. Comisia Naţională, înfiinţată special pentru a elabora calendarul de trecere la moneda euro, are obligaţia să prezinte Planul naţional de adoptare a euro, până la 15 noiembrie 2018, iar documentul trebuie asumat de către toate partidele parlamentare. În timp ce noi abia ne gândim ce vrem să facem, bulgarii vor intra în mecanismul ratelor de schimb, anticamera zonei euro, în 2019 şi vor adopta euro în 2021.
Daniela Ivan
Nu este pentru prima dată când România avansează un termen până la care să adopte moneda europeană. Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria au mai avut drept ţinte anii 2015, respectiv 2019, însă aceste date s-au dovedit a fi total nerealiste. Deşi timpul a trecut, România nu a fost suficient de pregătită, aşa cum se estimase iniţial. Criteriile nominale şi reale, după care Comisia Europeană ne monitorizează, au devenit din ce în ce mai greu de respectat.
Inflaţia şi deficitul scârţăie binişor
Dacă în anul 2015 România respecta toate cele cinci criterii nominale, cunoscute ca şi criteriile de la Maasthrich, acum, în 2018, mai bifăm numai patru şi ne uităm cu frică către inflaţie şi deficitul bugetar.
Nu mai îndeplinim obiectivul legat de ratele dobânzilor care au ajuns deja la 4,1% depășit valoarea de referință de 3,2%, stabilită de Comisia Europeană. Inflaţia este deja la limită şi ar putea, până la finalul anului, să sară peste pragul impus de UE. Creşterea preţurilor trebuie să fie mai mică sau egală cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membrii UE, însă inflaţia anuală în România este estimată la 4,3% pentru 2018 în timp ce media europeană este de 1,9%. Şi deficitul bugetar este pus sub semnul întrebării, fiind ţinut sub capac cu preţul tăierii drastice a investiţiilor publice. Nu sunt probleme legate de datorie publică şi de cursul de schimb.
Salariile sunt prea mici
Citește pe Antena3.ro
Chiar dacă teoretic atingerea indicatorilor de la Maasthrech ar trebuie să fie suficientă pentru a putea adopta euro, Comisia Europeană şi Banca Central Europeană au început să pună un accent tot mai mare pe convergenţa reală, care se măsoară, în special, prin PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu puterea de cumparare standard. Calculele arată că românii au o putere de cumpărare de doua ori mai mică decât media UE. De aceea, guvernanţii se tem că populaţia şi firmele nu vor face faţă şocului pe care-l presupune adoptarea euro, având la dispoziţie şi experienţa grecilor şi a slovenilor care au avut probleme, deşi au intrat în eurozonă cu o putere de cumpărare de peste 70%.
Tabloul de bord: 12 din 13 indicatori
România este întârziată în ceea ce privesc reformele structurale şi, în plus, se observă ca funcţionarea economiei peste potenţial, a dus la crearea unor dezechilibre economice. Tabloul de bord, un set de indicatori pe care UE l-a introdus pentru determinarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice arată că din cei 14 indicatori relevanţi România respectă 13. Stă prost la poziția investițională internațională netă (stocurile de active şi pasive financiare externe la un moment dat) ceea ce arată slăbiciunea capitalului autohton care nu a reuşit să depăşească graniţele interne.
Nouă ţări nu sunt în eurozonă
De la momentul introducerii monedei euro la data de 1 ianuarie 1999, 19 state membre ale UE au aderat la zona euro, iar nouă nu. Suedia şi Danemarca nu şi-au maifestat încă intenţia, Marea Britanie se luptă cu Brexit-ul, iar cehii, croaţii, ungurii şi polonezii nu au făcut încă pasul decisiv să intre în mecanismul ERM-2, anticamera euro, în care orice ţară care vrea să adopte euro trebuie să stea sub monitorizare doi ani. În schimb, Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, a solicitat intrarea în anticamera euro începând din 2019. Vecinii noştrii îndeplinesc toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar. Însă faptul că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE ridică semne de întrebare legate de oportunitatea acestui demers.
