Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De patru ani şi jumătate economia creşte, am recuperat căderea din perioada crizei şi am ajuns acum peste nivelul din 2008 când eram tigrul Europei. Avem cel mai mare PIB din istoria ţării, dar cu toate astea oamenii încă nu simt că au mai mulţi bani în buzunare sau că trăiesc la fel de bine ca în perioada de boom. Percepţia generală este susţinută şi de datele statistice, care arată că, odată cu anul 2013, consumul a început să crească, dar încă nu a recuperat căderea de 20% procente înregistrată în criză.
Stăm bine pe hârtie. Datele statistice arată că România a produs 669.509 miliarde de lei în 2014, ceea ce înseamnă 33.475 de lei pentru fiecare locuitor din cei 20 de milioane. Adică aproximativ 7.500 de euro de căciulă, faţă de 6.100 de euro, în 2010. Pe de altă parte, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, care măsoară consumul populaţiei, a crescut în ianuarie 2015, comparativ cu ianuarie 2014, cu 6,3% şi cu 7% în 2014, comparativ cu 2013. Nu a ajuns încă la nivelul dinanintea crizei, dar a recuperat o bună parte din diferenţă.
Econo¬miştii ne spun că puterea de cumpărare pe care o aveam în anii 2007-2008 nu era reală, nu se regăsea în productivitatea muncii şi era cu mult peste posibilităţile economiei. „Salariile creşteau nejustificat cu 25-30% pe an, acum cresc doar cu 5-6% şi ni se pare că e puţin. Încă nu avem obişnuinţa de a accepta cifrele mai mici”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef Raiffeisen Bank. Acesta a explicat că este o chestiune de percepţie, în sensul că, dacă vrem să trăim imediat ca în anii de boom, nu se va putea. „Nu mai e posibil să ne întoarcem la creşterile de atunci, pentru că acestea ne-au dus către o fundătură. Puterea de cumpărare a crescut atunci cu mult peste posibilităţile reale ale ţării. Acum vedem o creştere mult mai mică, dar mai sănătoasă”, a spus Dumitru. Acesta a atras atenţia că nici acestă creştere economică nu va putea fi menţinută pe term mediu şi lung dacă nu se fac investiţii . „Fără investiţii nu există creştere economică suste¬nabilă nicăieri în lume”.
„Abia acum, după ce am pierdut şapte ani, am ajuns la nivelul dinaintea crizei. Nu este o mare performanţă! Sunt foarte multe companii care încă îşi ling rănile şi care abia acum încep să-şi recupereze din pierderea suferită şi care au încă reţineri în a creşte salarii sau a face angajări până nu-şi recuperează pierderea.”
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, economist-şef Raiffeisen Bank
„Consumul din perioada de boom a crescut pe baza credi¬tului doar cu buletinul, care alte¬rior a sufocat populaţia. Acum, o bună parte dintre români au rate şi este una dintre cauzele pentru care nu se resimte creşterea economică în buzunare. Peste tot în lume se trăieşte pe credit, doar că la noi s-a luat exagerat, cu mult peste posibilităţile economiei” - Cristian Pârvan, secretar general AOAR
„Creşterea consumului e o gogoriţă, este falsă din punctul meu de vedere. Dacă ne uităm pe cantităţi, putem vedea o scădere, dar valoric poate fi o creştere cauzată de mărirea preţurilor, chiar și din cauza TVA. Firmele nu au ieșit încă din criză, iar creşteri de salarii pot fi făcute doar dacă scad impozitele directe şi indirecte şi preţul utilităţilor” - Sorin Minea, patronatul Romalimenta
Suntem săracii Europei. După bulgari
În ciuda acestor creşteri, stăm foarte prost comparativ cu celelalte ţări din Europa. Dacă ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor, observăm că suntem penultimii, cu 7.500 de euro. După noi se mai află doar vecinii noştri bulgari, care au produs anul trecut numai 5.800 de euro. La mare distanţă în faţa noastră sunt ungurii şi polonezii, care au fiecare câte 10.500 de euro, respectiv 10.700 de euro. Ţările din vechea Europă sunt mult mai bogate, spre comparaţie un belgian produce 36.000 de euro, un spaniol 22.800 etc. Ce este de făcut să depăşim acest top al sărăciei? „Ca să recuperăm, trebuie să avem o creştere mai mare ca a lor, mult peste medie, dar sustenabilă, să nu fie un foc de paie cum a mai fost în 2008. O să ne mai ia încă şapte ani să ne revenim”, a declarat Ionuţ Dumitru. Oficialii europeni consideră că România are potenţialul de a continua creşterea produsului intern brut cu rate cuprinse între 3 şi 4% pe an. „Pentru anumite industrii există convingerea că România poate deveni a doua Polonie. Toate dezechilibrele macroeco¬nomice din trecut au fost corectate”, a spus Demetrios Efstathious, şeful pentru strategie pentru zona Europei Centrale şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, în cadrul ICBC Standard Bank London.
PIB-ul nominal redă valoarea producției de bunuri şi servicii finale obţinute într-un an şi exprimată în preţurile anului respectiv. Dezavantajul este că prin modificări ale valorii banilor, PIB poate fi „falsificat”. Astfel, o modificare de 3% a ratei inflaţiei, în aceleaşi condiţii ale producţiei de bunuri, duce la o creştere cu 3% a PIB. De aceea, pentru comparaţia între mai mulţi ani se foloseşte PIB-ul real (valoarea producţiei de bunuri finale dintr-un an, exprimată în preţurile unui an de bază, în cazul nostru anul 2000).
