Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Birocraţie, declaraţii controversate, proiecte de legi găsite prin sertare, reluate și reintroduse în discuţie publică. Cam cu atât se pot lăuda tehnocraţii lui Cioloș. Amânarea majorării salariului minim, brambureala de la Finanţe și Fisc, aprobarea bugetului, reluarea discuţiilor pe Legea salarizării unice, sunt problemele care au ţinut capul de afiș în prima lună de guvernare.
Instalat în prag de Crăciun, Guvernul a spus din capul locului că într-un an „ nu poate să rezolve toate problemele din societatea românească”, dar și-a ales „un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact și relevanţă sistemică”, pe care să le ducă la bun sfârșit. Printre priorităţi sunt multe intenţii bune. S-a început însă cu Legea salarizării unice, care nu va fi aplicată de actualul Guvern, banii nefiind prevăzuţi în buget. Va rămâne moștenire Executivului ce va rezulta din alegeri, care poate să o aplice sau să o respingă. De ce atâta energie irosită? O altă prioritate, deblocarea și finanţarea, prin fonduri structurale, a marilor proiecte de infrastructură, va rămâne tot pe hârtie. Conform planului elaborat de ministrul Transporturilor, în acest an, nu se va construi niciun metru de autostradă, dar se vor face studii și licitaţii.
Transporturi. Ne întoarcem iar la studii
Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a reușit să inventarieze toate problemele din instituţia pe care o conduce și și-a făcut un plan de bătaie. Intenţiile sunt multe, dar în urma sa nu va rămâne niciun kilometru de autostradă construit. După 20 de ani de studii și licitaţii, o luăm de la început. La magistrala București - Comarnic, lucrările vor începe în octombrie 2016, iar până atunci se vor organiza licitaţii pentru alegerea constructorului sau se va finaliza studiul de fezabilitate. Ciudat este că ministrul plasează printre priorităţi și autostrada Sibiu - Pitești, la care nici măcar studiul de fezabilitate nu este gata, iar contractul de finanţare va fi semnat abia în trimestrul III din 2017, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene.
Construcţia se va încheia în 2023. În plus, CNADNR va fi descentralizată, unităţile de implementare trebuie împinse spre teritoriu și constituite la nivel regional, pentru a putea finaliza la termen proiectele de infrastructură, spune ministrul.
O nouă lege pentru taximetrişti, care va interzice puşcăriaşilor şi celor care au amenzi penale să profeseze, este pe masa ministrului
La Ministerul Energiei, multă linişte şi un site nou
La o lună de la instalare, raportul de activitate al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, ar fi o foaie albă. De-abia în urmă cu câteva zile ne-a anunţat ce ar vrea să facă în mandatul său. Programul prezentat nu conţine nimic nou faţă de cel al predecesorului său, fiind o preluare din mers a unor proiecte vechi, care, în actuala conjunctură a pieţei de energie, nu au șanse de reușită. Cablul submarin pentru transportul energiei între România și Turcia, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuștești sau construirea unui nou grup la termocentrala Rovinari, sunt proiecte care nu au șanse să depășească acest stadiu. De exemplu, cablul submarin este un proiect pe care partea turcă ne-a anunţat, subtil, încă de anul trecut, că l-a îngropat, dar noi ne facem că nu pricepem. Mai mult, ministrul vrea să pregătească în acest an Complexul Energetic Oltenia pentru privatizare, dar pierderile record, de 895 milioane de lei, anunţate zilele trecut de acesta vor face misiunea imposibilă pentru o lungă perioadă. În schimb, nu avansează un termen clar pentru finalizarea strategiei energetice.
Deocamdată, ministerul pe care-l conduce se face că lucrează la acest document, anunţându-ne că a trecut la revizuirea primelor două capitole realizate anul trecut. Adică se învârt în cerc. Singura realizare, dacă poate fi numită așa, este schimbarea site-ului ministerului.
Proiecte fără bani
Mandatul ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, a început cu stabilirea unei noi strategii pentru crearea unui sistem de irigații modern, cea veche fiind pusă la sertar. Ea ar urma să fie gata în martie, iar până în luna octombrie va fi inclusă într-un proiect sectorial. Vom avea o strategie nouă, dar banii vor lipsi în continuare. Potrivit Legii irigațiilor, ar trebui investit un miliard de euro în refacerea sistemului în perioada 2016-2020. Pentru acest an însă, prin bugetul MADR, s-au prevăzut doar 135 de milioane de lei, față de cele 500 de milioane de lei stipulați în lege. În rest, după o lună de mandat, noul ministru a bifat câteva deplăsări la Bruxelles. 
Contribuabilii? Nişte evazionişti
Ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a intrat în topul miniştrilor cu cele mai neinspirate declarații făcute vreodată, la concurență cu Ioan Rus, care a spus că soțiile românilor plecați să câştige o pâine în străinătate sunt curve. Gafa tehnocratei Anca Dragu spune câte ceva despre mentalitatea sa, iar decizia de amânare a majorării salariului minim, deşi bugetul nu era afectat, ridică semne de întrebare asupra înțelegerii situației din România. Mai ales că ministrul Finanțelor nu a explicat care este calculul miraculos care va salva afacerile mici cu economia făcută de patroni în cele patru luni de amânare. Un alt tehnocrat, Gabriel Biriş, secretar de stat la Finanțe, a pus ochii pe cele trei milioane de români care nu au niciun venit şi pe care i-a numit evazionişti. „Cum poți să zici «am trăit fără niciun venit» timp de şase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăieşti şase luni fără să câştigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai câştigat, ci de faptul că nu ai declarat?”. Şi oamenii de afaceri au parte de un tratament similar. Formularul 088, care trebuie depus de firmele care vor să obțină sau să-şi prelungească codul de TVA, s-a transformat într-un chestionar polițienesc.
Nou la Finanţe. Contribuabilul e văzut ca un hoţ de şefii de la minister, care, culmea, s-au angajat să-i convingă pe români să-şi plătească, de bună voie, taxele.
Nu pe 2 lei, ci pe 4!
Peste un milion de români lucrează cu salariul minim pe economie şi rămân în mână cu mai puţin de 780 de lei, după ce-şi plătesc taxele şi impozitele. Asta înseamnă 37 de lei pe zi, adică 4,6 lei pe oră. În statele UE, salariile minime se situează între 500 şi 1.000 de euro pe lună.
Citește pe Antena3.ro
