Florin Georgescu: Cota unică a mărit corupţia și evaziunea

Introducerea cotei unice în 2005 a mărit corupţia şi evaziunea prin eliminarea globalizării veniturilor, iar impozitarea cu cote progresive, dar moderate, ar contribui la o reconciliere la nivel naţional. Și mediul de afaceri trebuie să funcționeze după reguli de piață capitaliste, nu după „inginerii economico-financiare”.
Soluţia pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalistă românească actuală, dincolo de perfecţionarea cadrului juridic comercial, o constituie efectuarea unui due dilligence la nivel naţional, după aproape 30 de ani de la Revoluție, a declarat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Acesta susține că acest demers constă în examinarea modului de așezare a veniturilor și averii în societate prin globalizarea veniturilor individuale și impozitarea lor cu cote moderat progresive, așa cum se întâmplă în Cehia, Polonia, Slovacia și, mai nou, în Letonia, începând cu 2018.

„Odată cu declarațiile de patrimoniu ale persoanelor fizice și cu finalizarea cadastrului național, autoritățile vor putea să cunoască puterea financiară a fiecărui cetățean și să așeze sarcina fiscală individuală pe baza acestor informații” Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR

Fiscul va putea să combată corupția și evaziunea prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deținut, susține Georgescu. Acesta este de părere că în România există deficit de analiză economică din cauza deficitului de informații economico-financiare, care nu sunt furnizate de legislația existentă și de instituțiile de profil.

“Nu pot să stau în cotă unică de 16% să mai fac și redistribuire”, a declarat oficialul BNR, în cadrul unui seminar organizat de Alpha Bank, Asociația Română a Băncilor și BNR.

Mediul economic e viciat profund

Pim-viceguvernatorul BNR mai spune că „în România, capitalul, profiturile şi avuţia s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăţi nelimitate în condiţii de răspunderi limitate”. Dar, din nefericire, pe lângă persoanele creative şi inventive au acumulat mult capital, în mod ilegal şi imoral, numeroşi specialişti în „inginerii” economico-financiare.

După aproape 30 de ani de capitalism, volumul plăților restante înregistrate de firme a evoluat în mod similar cu dinamica pierderilor din economie. Dacă în 1994, sumele restante ale firmelor erau de şase miliarde de euro, iar pierderea totală cumulată de 1,1 miliarde de euro, în  2016 situația s-a agravat. „Restanțele la plată au ajuns la 23 miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro restanțe către furnizori, şase miliarde de euro plăți restante către bugetul de stat, patru miliarde de euro către alți creditori și două miliarde de euro către bănci, pierderea aferentă companiilor nerentabile fiind de 7,3 miliarde de euro”, arată datele BNR.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Doar 26% dintre firmele autohtone își onorează la timp plățile către partenerii comerciali, cu 12 puncte sub media europeană.

Volumul ridicat al piederilor are un efect negativ direct asupra circuitului normal al banilor în economie.

Durata de achitare a furnizorilor este de 116 zile în anul 2016 (similar nivelului înregistrat în timpul crizei), față de 41 zile în Polonia, respectiv 19 zile în Germania. Durata de încasare a creanțelor a crescut semnificativ, de la 78 de zile în 2004, la 92 zile în 2016, comparativ cu 56 zile în Polonia și 24 zile în Germania.