x close

Adio calorifer: orășenii se întorc la sobele cu lemne

0
Autor: Adrian Stoica 02 Mar 2016 - 09:05
Adio calorifer: orășenii se întorc la sobele cu lemne Vladdeep/Getty Images/iStockphoto hand regulate thermostatic valve on radiator close up
Vezi galeria foto


La ritmul actual de debranşare al localităţilor de la sistemul centralizat de termoficare, acest serviciu va dispărea în următorii 10 ani. O spune preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Doru Ciocan, după ce anul trecut alte şase localităţi au ieşit din sistem, reducând astfel numărul celor care mai au acest serviciu la 64.

Din cele 64 de localităţi din România în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, trei reuşesc să însumeze circa jumătate din numărul total de abonaţi la nivel naţional. Este vorba despre Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, oraşe care au un total de 660.000 de abonati la CET-uri, cifra ce reprezintă peste 50% din numărul total de 1,281 milioane de abonaţi la nivel naţional.

Cum s-a ajuns aici
La bază este indolenţa autorităţilor centrale şi a celor locale cărora le-au fost transferate, în administrare, serviciile de termoficare. În timp ce investiţiile în modernizarea au fost sporadice, ineficienţa sistemului a fost acoperită prin majorarea permanentă a preţului gigacaloriei. Din punct de vedere tehnic, instalaţiile şi echipamentele au o durată tehnică depaşită (vechi de peste 30-40 de ani) şi, implicit, au randamente tehnice şi economice foarte scăzute, ceea ce se reflectă în calitatea serviciilor şi a preţurilor la consumatorii finali. Tot mai mulţi clienţi au decis să „evadeze” din sistem, ceea ce a făcut ca cererea de energie termică să scadă permanent. Pentru societăţiile care o produc, acest lucru a însemnat mai puţini bani, punându-le astfel în imposibilitatea de a susţine investiţiile pentru reabilitare şi modernizare. Cercul vicios a fost astfel închis, iar furnizorii de energie termică au început să moară rând pe rând.

Subvenţiile, tot mai mici
Venitul mediu al celor care locuiesc în aceste apartamente reprezintă circa16% din media UE, dar preţul utilităţilor este aproape egal cu media europeana. Pe lângă posibilităţile financiare reduse a unei mari părţi din abonaţii, falimentul sistemului a fost grăbit şi de reducerea subvenţiilor. Consumatorii finali au fost astfel forţaţi să plătească o gigacalorie tot mai scumpă, existând diferenţe foarte mari între oraşe. În timp ce la nivel naţional costul mediu al unei gigacalorii facturată către populatie este de 226 lei, potrivit ANRSC, există oraşe unde preţul este mult mai mare:Constanţa - 383 lei/Gcal, Arad - 290 lei/Gcal, Sibiu şi Iaşi -265 lei/Gcal. O situaţiă mult mai bună din acest punct de vedere se regăseşte în Bucureşti, unde gigacaloria costă 170 de lei, pentru că primăria încă îşi permite să achite subvenţii consistente.


Municipiul Bucureşti deţine unul din cele mai mari SACET din lume, ocupând locul cinci, după Moscova, Sankt Petersburg, Seul şi Varşovia.

4,6 milioane de locuinţe există în zonele urbane, din care circa 3 milioane sunt apartamente de bloc




„Pentru viitor, cea mai eficientă, cea mai puţin poluantă şi cea mai ieftină modalitate de încălzire va rămâne sistemul centralizat, însă consumatorii nu sunt încurajaţi de comportamentul autorităţilor şi al operatorilor. Am ajuns la limită (...).”
Iulian Iancu, președinte Comisia de industrii și servicii

Inexistenţa unei politici naţionale în acest domeniu;
Lipsa concurenţei în piață;
Delimitarea neclară între proprietăţile din sectorul public şi privat;
Coordonarea deficitară între autorităţi;
Durata de viață depășită a instalaţiilor şi echipamentelor;
Necesar investiţional foarte mare pentru modernizarea;
Incapacitatea operatorilor de a obţine finanţare;
Pierderile mari în sistemele de încălzire centralizată (în principal în reelele de transport şi distribuţie);
Pierderi energetice mari la nivelul clădirilor (de circa 2,5-3 ori mai mari decât media europeană);
Debranşarea masivă a consumatorilor de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică;
Dependenţa directă a sistemelor de cogenerare şi încălzire centralizată de preţul combustibilului (preponderent, gaze naturale)
Capacitatea redusă de plată a utilizatorilor sistemului de încălzire centralizat;


Statistică alarmantă
Potrivit datelor ANRSC, la sfârşitul anului trecut, în nouă judeţe din ţară sistemul centralizat de termoficare fusese lichidat complet, iar în alte 12 judeţe erau conectate mai puţin de 10% din locuinţe. Cele mai multe debranşări s-au înregistrat în judeţele Galaţi, Constanţa şi Prahova. La nivel naţional, numărul debranşărilor a crescut în 2015 cu 58%, comparativ cu anul precedent, numărul locuinţelor ieşite din sistem ajungând la 47.700.


În Bucureşti, gradul de deservire cu agent termic şi apă caldă era la sfârşitul anului trecut de 76%, iar deconectarile de aproximativ 1%.
 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 18840


Mai multe titluri din categorie

De ce nu poate, de trei ani, Hidroelectrica să se listeze la Bursă 

De ce nu poate, de trei ani, Hidroelectrica să se listeze la Bursă 
Hidroelectrica va putea fi listată în acest an la Bursa de la Bucureşti numai dacă se va rezolva până la finele lunii martie problema investiţiilor nerentabile ale companiei, care se ridică la 2...

Greu de adus în România: Directiva UE „fără comisioane pentru săraci”

Greu de adus în România: Directiva UE „fără comisioane pentru săraci”
Românii care au venituri sub salariul minim brut, respectiv 1.450 de lei, vor putea beneficia de un cont bancar de bază care le va oferi servicii cu comisioane zero. În plus, vor putea efectua 10...

Băncile au câştigat 4,3 miliarde de lei

Băncile au câştigat 4,3 miliarde de lei
În ciuda problemelor de imagine şi a iniţiativelor legislative cu care s-au confruntat pe parcursul anului trecut, băncile au făcut un profit de 4,3 miliarde de lei, aproape un miliard de euro, în 2016,...

Fond de garantare pentru turiştii ghinionişti

Ministerul Turismului vrea să facă împreună cu asociaţiile patronale şi agenţiile de turism un fond de garantare şi să se asigure că turiştii nu îşi vor pierde banii în caz de insolvenţă sa...

Salariul mediu la stat – 5.000 de lei

Salariul mediu la stat – 5.000 de lei
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a explicat cum vor crește salariile şi pensiile, conform programului de guvernare al alianței PSD-ALDE. Salariul mediu la stat ar trebui să ajungă la 5.000 de lei...

Consiliul Concurenţei vrea să afle de ce avem carburanţi scumpi. Ce ascund companiile

Consiliul Concurenţei vrea să afle de ce avem carburanţi scumpi. Ce ascund companiile
Autoritatea de Concurenţă a demarat o investigaţie sectorială pe piaţa carburanţilor pentru a afla de ce preţul carburanţilor din România a crescut în ultima perioadă peste media din Uniunea...

Vinul de Murfatlar nu se mai vinde în România

Vinul de Murfatlar nu se mai vinde în România
Galerie Foto Murflatlar nu mai livrează vinuri în România din octombrie 2016, iar din ianuarie 2017 au fost sistate total producţia şi îmbutelierea. Singurele vânzări realizate în ultimele luni au fo...

Măgurele Science Park, un proiect de un miliard de euro

Măgurele Science Park, un proiect de un miliard de euro
Autoritățile au anunţat procedurile de realizare a studiului de fezabilitate pentru Măgurele Science Park, o platformă pe care se urmărește să fie reuniți producători de înaltă tehnologie, care să...

Peste 86 de miliarde de lei, restanţe la stat. Mai mult cu un miliard decât în 2015

Peste 86 de miliarde de lei, restanţe la stat. Mai mult cu un miliard decât în 2015
ANAF nu a reuşit să recupereze nimic din datoriile pe care firmele, persoanele fizice sau instituţiile publice le au către stat. După un an, acestea au crescut, chiar dacă au ieşit de pe listele ruşinii aproape...

Statul mai are de plătit 300 milioane lei păgubiţilor FNI. Banii, cu ţârâita

Statul mai are de plătit 300 milioane lei păgubiţilor FNI. Banii, cu ţârâita
Galerie Foto La 17 ani de la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), statul român mai are de plătit peste 300 de milioane de lei (aproape 70 de milioane de euro) pentru mai bine de 14.000 de păgubiţi....

Valurile au luat milioane de euro de pe plaja din Mamaia

Valurile au luat milioane de euro de pe plaja din Mamaia
Galerie Foto Plaja care a fost extinsă în sudul stațiunii Mamaia nu a trecut testul iernii. O parte din investiția de 175 de milioane de euro pentru lărgirea plajei s-a surpat, din cauza valurilor mării, care au fost mai...

Bucureştiul, a patra cea mai ieftină destinaţie turistică din lume

Bucureştiul, a patra cea mai ieftină destinaţie turistică din lume
Capitala României este în top 4 al celor mai ieftine destinaţii turistice din lume, potrivit unui raport anual al companiei britanice de servicii turistice Hoppa, care a luat in calcul 84 de destinații de...

Schimbare legislativă IMPORTANTĂ. Românii primesc ajutor de la stat pentru a cumpăra teren agricol

Schimbare legislativă IMPORTANTĂ. Românii primesc ajutor de la stat pentru a cumpăra teren agricol
Ministerul Agriculturii lucrează la o lege care să limiteze achizițiile din partea străinilor și să încurajeze fermierii români să investească, informează România TV. Condițiile sunt acum...

Agricultura de precizie, un concept care prinde tot mai bine în România

Agricultura de precizie, un concept care prinde tot mai bine în România
Galerie Foto Utilaje "smart", programe de management, rapoarte despre consumul de carburant şi despre gradul de exploatare al utilajelor, sisteme de conducere în paralel pe baza poziţionării prin satelit,...

5,5 mil. lei pentru producătorii de legume şi fructe

5,5 mil. lei pentru producătorii de legume şi fructe
Producătorii agricoli de legume şi fructe din România vor primi sprijin financiar temporar, ceea ce le va permite beneficiarilor să îşi recupereze o parte din pierderile suferite ca urmare a crizei...