x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Nota de plată pentru explozia salarială din administraţia locală: +5,31 miliarde de lei

Nota de plată pentru explozia salarială din administraţia locală: +5,31 miliarde de lei

de Adrian Stoica    |    14 Mai 2018   •   09:39
Nota de plată pentru explozia salarială din administraţia locală: +5,31 miliarde de lei
Sursa foto: Bogdan Iurascu/Intact Images

Odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare de la 1 iulie 2017, aleşii locali au avut mână liberă la creşteri salariale. În numai şase luni, lefurile din primării şi consilii judeţene au crescut cu 5,31 miliarde de lei. În lege sunt stabilite doar indemnizațiile de bază ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene, precum și condiția ca restul salariilor să nu depășească indemnizația viceprimarului sau, după caz, a vicepreședintelui de consiliu județean. Iar dacă şeful, adică primarul, şi-a tras un salariu de 16.000 de lei, atunci pentru şoferul lui un venit net de peste 3.000 a fost un lucru normal.

 

 

La nivelul anului 2016 cheltuielile de persoanal în administraţia publică totală s-au ridicat la 18,1 miliarde de lei, iar odată cu aplicarea Legii salarizării unice de la 1 iulie 2017, factura a ajuns la sfârşitul anului trecut la 23,41 miliarde de lei. Surprinzător este faptul că în topul judeţelor cu cele mai mari creşteri salariale figurează şi unele care nu se pot lăuda cu o situaţie  economică prea bună, colacul de salvare fiind mereu subvenţiile primite de la bugetul de stat.

Oltul, campionul majorărilor

Deşi se numără printre cele mai sărace judeţe ale ţării, aleşii locali din Olt au reuşit totuşi să găsească resursele financiare necesare pentru majorări salariale consistente. Nu mai puţin de 202 milioane de lei au totalizat creşterile salariale în „bogatele” primării ale judeţului, veniturile înregistrând un salt de la 394,29 milioane de lei la 597,05 milioane de lei. În timp ce aleşii au ciopărţit bugetele alocate altor activităţi pentru a-şi face tortul financiar personal cât mai mare, judeţul Olt a primit anul trecut subvenţii de la bugetul de stat de 220,46 milioane de lei, fiind alături de judeţul Iaşi (232,66 milioane de lei) beneficiarii celor mai mari subvenţii date de Guvern.  De alfel, şi angajaţii administraţiei publice din judeţul Iaşi au reuşit să-şi umfle consistent veniturile, acestea crescând anul trecut cu 197,66 milioane de lei, concurând şi chiar întrecând judeţe mult mai bogate.

 

Săraci săraci, dar cu pretenţii

Una dintre cele mai mici, dar şi printre cele mai sărace unităţi administrativ teritoriale, judeţul Giurgiu, se poate lăuda că îşi răsplăteşte bine aleşii şi funcţionarii locali care lucrează în folosul comunităţii. Deşi din cotele defalcate reţinute din impozitul pe venit judeţul Girgiu a obţinut anul trecut doar 99,58 milioane de lei, stând cel mai prost din ţară la acest capitol, creşterile salariale ale administraţiei locale au fost de peste 152 de milioane de lei, reuşind astfel să întreacă judeţe mult mai potente financiar precum , Bihor (142,31 milioane de lei), Braşov (126,19 milioane de lei) sau Sibiul (108,21 milioane de lei). După creştereile salariale explozive, comunităţile locale din Giurgiu nu mai par atât de sărace precum le vede Guvernul, având în vedere că tot anul trecut subvenţiile acordate de la bugetul de stat acestui judeţ au fost de 164,72 de milioane de lei, printre cele mai mari din ţară.

Clujul, judeţul cu afacerile cele mai prospere

La nivelul anului trecut veniturile totale ale judeţelor României au fost de 62,78 miliarde de lei, din care mai puţin de jumătate, 30,57 miliarde de lei au fost veniturile proprii.

 

În topul celor mai bogate judeţe după veniturile proprii s-au numărat judeţele Cluj (1,29 miliarde de lei), Timiş (1,36 miliarde de lei), Constanţa (1,26 miliarde de lei) şi Ilfov (1,17 miliarde de lei).

 

La polul opus s-au aflat judeţele Covasna (246,31 milioane de lei), Ialomiţa (246,29 milioane de lei), Mehedinţi (232,19 milioane de lei), Giurgiu (228,97 milioane de lei).

 

Cele mai mari creşteri salariale în administraţia publică locală ( mil. lei)

 

Tabel

Judeţ 2017 2016 Creştere     Procent (%)

Olt    597,05       394,29       202,76       51,42

Iaşi   903,7         705,04       197,66       28,03

Prahova     763,11       574,44       188,67       32,84

Timiş         820,18       632,14       188,04       29,74

Cluj  793,62       614,53       179,09       29,14

 

 

Cele mai mici creşteri salariale în administraţia publică locală ( mil. lei)

Tabel

Judeţ 2017 2016 Creştere     Procent (%)

Tulcea        294,73       219,66       75,07         34,17

Caraş-Severin    370,43       303,78       66,65         21,94

Ialomiţa     286,90       221,39       65,51         29,59

Mehedinţi 321,83       257,91       63,92         24,78

Covasna    283,9         220,54       63,36         28,72

 

Capitala, venituri proprii de 7,17 mld. lei

Cea mai mari creştere salarială s-a înregistrat în municipiul Bucureşti, aceasta fiind de 450 de milioane de lei anul trecut.  Cel mai bogat oraş al ţării  a generat anul trecut venituri proprii de 7,18 miliarde de lei, în condiţiile în care veniturile totale ale capitalei au fost de 8,98 miliarde de lei. Din cota reţinută din impozitul pe venit, capitala a obţinut anul trecut 4,99 miliarde de lei, în timp ce subvenţiile primite au fost de 274,92 milioane de lei.

 

63,92 milioane de lei au totalizat creşterile salariale în administraţia locală a judeţul Mehedinţi, acesta fiind cel mai sărac judeţ al României cu un PID de 6.117 milioane lei în 2017

 

Administraţiile locale nu s-au zgârcit deloc cu salariile angajaţiilor, chiar dacă pentru aceasta au tăiat de la investiţii, din alocaţiile şi subvenţiile  acordate

×