Producția agriculturii montane, greu de coborât în magazine

În fiecare an, pe data de 11 decembrie, celebrăm Ziua Internațională a Muntelui. Proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU, sărbătoarea se dorește a fi un semnal pentru încurajarea comunității internaționale de a aduce în atenția publicului rolul extrem de important pe care munții îl au, atât din perspectivă ecologică, cât și economică. În România, ei acoperă aproape o treime din suprafața țării, iar aproximativ două milioane de români trăiesc în zona montană, în aproximativ 745 de localități. Pentru mulți dintre locuitorii zonei montane, agricultura continuă să fie activitatea de bază care le asigură traiul într-o zonă nu de puține ori vitregă. În prezent, nu mai puțin de 2.450 de produse sunt înscrise în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM), beneficiind astfel de o certificare că sunt produse obținute într-o zonă cu un grad mai mic de poluare, scoțând, totodată, în evidență particularitățile unui produs fabricat în condiții naturale dificile.

Cine nu a auzit sau a gustat din Cașcavalul de Ibănești, din Zacusca de Păstrăv și din sucul de cătină? Sunt doar câteva exemple din lista celor 2.450 de produse care și-au câștigat dreptul de a utiliza mențiunea de calitate „produs montan”. Ea poate fi aplicată produselor obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane și, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone. Prin derogare, mențiunea poate fi aplicată și produselor obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane. De asemenea, mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor de origine vegetală doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane, iar în cazul produselor apicole, albinele trebuie să colecteze nectarul și polenul doar din acest areal. Vorbim practic despre niște reguli foarte clare pentru utilizarea specificației „produs montan” care le conferă produsele niște calități aparte, cele mai multe dintre ele având și calitatea că sunt ecologice. 

Strategie am avut, dar nu și o politică montană consecventă

Deși zona montană poate oferi României o sursă de hrană importantă, ea continuă să fie insuficient valorificată. Acest lucru este cauzat de lipsa unui lanț care să asigure aducerea către piață a acestor produse care respectă cele mai înalte standarde de calitate. Agenţia Naţională a Zonei Montane este organismul care certifică produselor această calitate și sprijină, prin diverse proiecte, promovarea lor pe piață.  Agricultura montană se află însă într-un declin sever, ca urmare a lipsei unui sprijin adecvat din partea statului pentru locuitori. Preţurile derizorii pentru produse (lapte, carne, brânză etc.) au dus la descurajarea activității de creștere a animalelor, fapt ce amplificat starea  de sărăciei a locuitorilor acestei zone. În consecință, o parte tot mai mare a locuitorilor și, în special, cei tineri, au ales să migreze spre orașe sau străinătate. În ciuda situației dramatice, România nu a reușit să pună la punct o politică montană consecventă, deși a avut și o strategie pentru dezvoltarea zonei cu termen de aplicabilitate 2014-2020. În prezent, această zonă se confruntă cu depopularea și îmbătrânirea populației, iar viața aici are un grad scăzut de confort din cauza accesului redus la rețele de alimentare cu apă, canalizare/epurare, gaze naturale, a conectivității reduse între localități etc. 

„Produs montan” este o schemă de calitate recunoscută la nivel european, care, alături de DOP - denumire de origine protejată (pentru alimente și vin), IGP - indicație geografică protejată (pentru alimente și vin) și STG - indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate), nu are costuri de certificare pentru producători, acestea fiind suportate integral de statul român, prin Agenția Națională a Zonei Montane.

Platforma care pune în legătură cumpărătorii cu producătorii  

Agenția Națională a Zonei Montane a creat anul trecut platforma www.produsmontan.ro dedicată producătorilor care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate „produs montan”, în vederea promovării produselor. Aici pot fi găsiți toți producătorii montani înscriși în Registrul Național al Produselor Montane și categoriile de produse comercializate. Producătorii au afișate datele de contact, iar unii dintre ei au și site propriu de prezentare.  Consumatorii pot astfel intra în contact direct cu producătorii pentru achiziționarea produselor de care sunt interesați. 

Proiecte rămase la stadiul de promisiuni

Strategia de dezvoltare teritorială a Romaniei (Romania policentrica 2035), adoptată de Guvern în mai 2017, propunea o serie de măsuri, atât de ordin social, cât și economic pentru sprijinirea populației din zona montană și valorificarea potențialului agricol. De exemplu, una dintre măsurile avute în vedere era crearea unor sisteme/centre de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a produselor agroalimentare cu specific montan, cu precădere la nivelul comunelor cu peste 50% din forța de muncă ocupată în sectorul primar. De asemenea, se propunea derularea unor programe de formare profesională continuă pentru ocupații tradiționale, cu precădere în zone montane cu potențial turistic ridicat. Din păcate însă, strategia România policentrică 2035 a rămas doar un exercițiu de imaginație al politicienilor.