x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Secolul vitezei a ocolit infrastructura de transport a României. Drezina este încă la putere

0
Autor: Adrian Stoica 13 Mar 2018 - 12:17
Secolul vitezei a ocolit infrastructura de transport a României. Drezina este încă la putere Karina Knapek/Intact Images Lucrari pe santierul Autostrazii Transilvania, la viaductul de la km 29 la traversarea viaductului de la km 27, in judetul Cluj, joi, 21 august 2008. Proiectul de constructie a autostrazii Transilvania pe traseul Brasov-Bors, inceput in 2004 si acordat pe baza unui contract Companiei Bechtel, a fost sistat in 2005 cand autoritatile au reanalizat contractele incheiate, termenul de finalizare stabilit initial pentru 2012, fiind prelungit cu un an. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Karina Knapek
Vezi galeria foto


Construim nouă kilometri de metrou de şapte ani şi încă mai avem de aşteptat până când acesta va fi gata. Avem mai puţin de 500 km de cale ferată pe care trenurile pot circula cu 160 km/h. În ceea ce priveşte autostrăzile, în ultimii doi ani nu am mai deschis niciun kilometru, dar pentru anul acesta ni se promite finalizarea a circa 104 km. Dezastrul în care se află infrastructura de transport a României îl vedem şi îl simţim pe nervii noştri în fiecare zi, dar adevărata sa dimensiune o conştientizăm dacă ne uităm la ce se întâmplă în acest domeniu pe continentul european şi dincolo de el. Lentoarea cu care avansează proiectele a devenit pentru noi un brand de ţară. În urmă cu ceva ani, Elena Udrea a făcut din frunză un brand, acum ministrul Agriculturii ar vrea să fie oaia, dar, probabil, cel mai potrivit ar fi melcul.

Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei-Eroilor (Magistrala 5) au început în 2012 şi nu sunt gata nici astăzi. Vorbim despre un tronson de 9,06 kilometri şi 10 staţii. În anul 2011 când s-au semnat contractele pentru construcţia lui, preţul era între 35 şi 55 milioane euro/km. Între timp, lucrările au fost blocate de mai multe ori din lipsa resurselor financiare, iar valoarea lucrării a sărit de 100 de milioane de euro şi va mai continua să crească până în 2019, când ni se promite că tronsonul va fi pus în exploatare. Am reuşit astfel să coborâm sub standardul atins la construcţia primului tronson de metrou din Bucureşti, care a fost construit cu o viteză de 2 km pe an, şi trebuie să ţinem cont că pe acea vreme nu existau celebrele cârtiţe de astăzi.

Să ne uităm în jur că avem ce învăţa

Poate autorităţilorilor li se pare normală viteza de melc cu care avansează lucrările, dar dacă s-ar uita, de exemplu, la englezi, ar avea ce învăţa. Ei au construit un metrou mult mai mare decât peticul nostru în doar trei ani. Au realizat o linie de metrou, denumită Crossrail, care străbate subteranele Londrei, de la est la vest, pe o distanţă de 120 de kilometri, dintre care 42 de kilometri sunt noi. Aceştia au fost săpaţi în doar trei ani, din mai 2012 şi până în 4 iunie 2015, proiectul incluzând şi 10 staţii noi. În 2018, lucrările sunt aproape gata, iar recent au început probele tehnologice.

Moscova a construit anul trecut peste 20 km de linii noi de metrou cu nouă staţii, iar până în 2025 primăria a anunţat că va construi 160 de kilometri de linii de metrou cu 74 de staţii. Pentru noi, acest proiect ar fi unul cu adevărat faraonic.

142 de ani am avea nevoie să finalizăm cei 160 km de metrou pe care Moscova vrea să-i construiască până în 2025, dacă luăm în calcul cei opt ani necesari pentru construirea celor nouă kilometri ai tronsonului Drumul Taberei-Eroilor.

Mai la graniţă cu noi, Ucraina a anunţat la sfârşitul anului trecut că va construi în Kiev o nouă linie de metrou. Tronsonul, care va avea o lungime de 20 de kilometri şi 13 staţii, va fi realizat de un consorţiu chinezesc şi va fi gata în patru ani.

La noi, TGV-ul înseamnă 45 km/h

În ceea ce priveşte lungimea căilor ferate, România stă destul de bine cu cei circa 11.000 km de reţea, fiind pe locul 23 în lume. Dintre ţările blocului ex-comunist, ne întrece Polonia, cu peste 19.000 km (locul 15), iar Cehia este imediat după România, cu 9.600 km. Aici, problema României ţine de starea tehnică a liniilor de cale ferată. În condiţiile în care anual ar trebui să intre în reparaţii capitale peste 300 km de linie, la începutul anului trecut ajunseseră la scadenţă aproximativ 9.000 km. Cu un ritm estimat de 600 km de linie reparaţi anual, efortul investiţional ar însemna aproximativ 800 de milioane de euro anual. Căile ferate de mare viteză încep să taie Europa, dar în România viteza medie a trenurilor de călători este mai mică de 45 km/h, având doar câteva tronsoane pe care se poate circula acum cu 160 km/h. Vorbim aici de Bucureşti-Constanţa (225 km), Bucureşti-Braşov (166 km), Curtici-Radna (52 km) şi în scurt timp pe tronsonul Simeria-Coşlariu-Sighişoara (160 km).

Bucureşti-Budapesta, un proiect de 11 ani

Primele discuţii pentru construirea unei linii de cale de mare viteză în România au apărut în 2007, ele fiind începute cu guvernul ungar. Ele au vizat construirea unei linii Constanţa-Bucureşti-Cluj-Budapesta, care urma să se conecteze cu Bratislava-Viena-Stuttgart-Strasbourg-Paris. Ulterior, discuţiile au fost abandonate, ele reluându-se în urmă cu câteva săptămâni, dar în timp ce Bucureştiul vorbeşte de o legătură de mare viteză pe relaţia Bucureşti-Cluj-Budapesta, ungurii vorbesc despre o legătură mai scurtă, Budapesta-Cluj.

Liniile de mare viteză, la concurenţă cu avioanele

În anul 2014, Turcia punea în exploatare prima sa cale ferată de mare viteză, care lega Ankara de Instanbul (533 km), în urma unei investiţii de 4,25 miliarde de dolari, întinsă pe parcursul a 11 ani. Anul acesta este programată inaugurarea unei noi linii de mare viteză între Ankara şi Sivas (406 km). Tot anul acesta ar urma să fie lansate licitaţiile pentru construcţia liniilor care vor face legătura între Yerköy şi Kayseri (142 kilometri) şi Istanbul-Edirne (aceasta urmând să fie gata în trei ani). Mai la vest, Germania a pus în funcţiune la sfârşitul anului trecut linia de cale ferată de mare viteză care leagă Berlinul de Munchen (500 de kilometri). Tot la sfârşitul anului trecut a fost dată în exploatare şi linia de cale ferată de mare viteză care face legătura între oraşele Erfurt si Ebensfeld. În 2016, chiar şi Maroc a inaugurat prima linie tip TGV, aceasta făcând legătura dintre Tangier şi Casablanca în două ore, în loc de cinci ore. Recordul absolut este deţinut de China, ţară care în şase ani (2007-2013) a inaugurat peste 10.000 km de linii ferate de mare viteză.

Centenarul Marii Uniri, cu Moldova abandonată

Centenarul Marii Uniri găseşte Moldova fără autostrăzi care să o lege de Transilvania şi Muntenia, iar cei circa 850 km de la Constanţa la vama Nădlac sunt parcurşi în peste 30 de ore, în lipsa unei şosele de mare viteză. Bucureştiul, capitala unei ţări care se pregăteşte să preia preşedinţia Comisiei Europene, nu are încă o şosea de centură cu profil de autostradă sau măcar de drum expres, deşi se vorbeşte despre acest proiect de aproape 20 de ani. La capitolul şosele, România se plasează pe locul 57 în lume, cu o lungime a reţelei de 85.000 km, ea fiind devansată clar de Polonia (402.000 km), Ungaria (203.000 km) şi Cehia (130.000 km). În ceea ce priveşte autostrăzile, aici dezastrul este deplin. Avem doar 748 km de autostradă, cifră îngheţată de doi ani, în timp ce Bulgaria, o ţară cu o populaţie jumătate din cea a României, avea anul trecut 740 km, iar Croaţia, o ţară de două ori mai mică decât Bulgaria, 1.310 km. Şi sârbii stau mai bine ca noi, ei ajungând anul trecut la 777 km. Pentru a da însă şi o cifră cu adevărat impresionată, ar mai trebui amintit că India a reuşitconstruiască în perioada 2015-2016 nu mai puţin de 6.000 km de autostradă.

 

 

Citeşte mai multe despre:   secolul vitezei,   ocoleste,   infrastructura de transport

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANUNȚ DE PRESĂ începere proiect. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea durabila a sectorului productiv prin investitii in echipamente si tehnologii performante

ANUNȚ DE PRESĂ începere proiect. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea durabila a sectorului productiv prin investitii in echipamente si tehnologii performante
Proiectul  “ Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea durabila a sectorului productiv prin investitii in echipamente si tehnologii performante”, cod MySMIS 113575, finanțat prin Programul...

ANUNȚ DE PRESĂ începere proiect. Investitii in tehnologii high-tech in vederea dezvoltarii avantajului competitiv pe pietele internationale

ANUNȚ DE PRESĂ începere proiect. Investitii in tehnologii high-tech in vederea dezvoltarii avantajului competitiv pe pietele internationale
Proiectul “Investitii in tehnologii high-tech in vederea dezvoltarii avantajului competitiv pe pietele internationale”, cod MySMIS 114446, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020  este...

O industrie unde salariile din România sunt la fel ca în SUA

O industrie unde salariile din România sunt la fel ca în SUA
Într-o perioadă grea prin care trece ţara, există sute de mii de oameni care care au dat lovitura. E adevărat, nu într-o industrie clasică, ci într-una considerată tabu: videochatul. În 2017, în România...

Peste 13 miliarde de dolari au fost "spălaţi" in Estonia

Peste 13 miliarde de dolari au fost "spălaţi" in Estonia
Peste 13 miliarde de dolari (11 miliarde de euro) au fost "spălaţi" prin bănci din Estonia între 2012 şi 2016, se arata in raportul anual al politiei din acest stat baltic.   Anunţul survine dupa ce,...

În acest week-end, expoziție Mercedes-Benz la Deva

În acest week-end, expoziție Mercedes-Benz la Deva
Galerie Foto Compania româno-germană Auto Schunn derulează o nouă caravană specială ce are ca scop prezentarea celor mai noi modele de autoturisme Mercedes-Benz în orașele din sud-estul și nord-vestul României. Suceava,...

Gazele se vor scumpi masiv

Gazele se vor scumpi masiv
Preţul gazelor pe piaţa românească, atât cele de producţie internă, cât şi cele de import, vor creşte semnificativ iarna următoare, ca urmare a majorării cotaţiilor petroliere, a declarat Frank Hajdinjak, di...

Statul francez va prelua 35 de miliarde de euro din datoriile companiei de căi ferate

Statul francez va prelua 35 de miliarde de euro din datoriile companiei de căi ferate
Premierul francez, Edouard Philippe, a comunicat vineri sindicatelor că Guvernul va prelua 35 de miliarde de euro din datoriile totale, în valoare de 47 miliarde de euro, ale companiei naţionale de căi ferate din...

McDonald's refuză să renunțe la paiele din plastic în localurile sale

McDonald's refuză să renunțe la paiele din plastic în localurile sale
Paiele din plastic vor fi folosite în continuare la băuturile carbogazoase oferite de McDonald's după ce gigantul american de fast-food a respins săptămâna aceasta un prim pas pentru retragerea acestora din...

Vom avea autostrăzi private

Vom avea autostrăzi private
Guvernul a adoptat primul pachet de investiţii strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. „Adoptăm primul pachet de investiţii strategice, care vor fi realizate prin parteneriat...

Iau de la investiţii şi pun la ajutoare sociale. Primarii haiduci dau 1 miliard euro la „săraci”. Din bugetul local

Iau de la investiţii şi pun la ajutoare sociale. Primarii haiduci dau 1 miliard euro la „săraci”. Din bugetul local
Galerie Foto La nivel naţional, primăriile au cheltuit anul trecut din bugetele proprii peste un miliard de euro pentru asistenţa socială. În timp ce companiile se plâng tot mai mult că nu mai găsesc forţă de muncă, doar...

MUST TO KNOW – informatii esentiale pentru proaspetii antreprenori ai mediului online

MUST TO KNOW – informatii esentiale pentru proaspetii antreprenori ai mediului online
Galerie Foto   Doresti sa iti transformi hobby-urile in cariera? Ai vrea ca activitatile pe care le faci, sa devina profesia ta, devenind antreprenor? Cele mai de succes afaceri isi desfasoara activitatea, in ziua de...

Cică avem cea mai mare creştere a puterii de cumpărare din UE

Cică avem cea mai mare creştere a puterii de cumpărare din UE
România a înregistrat un salt de 7,8% în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, în 2017, cea mai mare creştere din Europa, reiese dintr-un studiu realizat de GfK. La nivel european, fiecare cetăţean din...

Deutsche Bank a transferat, din greşeală, 21 miliarde de euro

Deutsche Bank a transferat, din greşeală, 21 miliarde de euro
Deutsche Bank, cea mai mare bancă comercială din Germania, a recunoscut că, in 2014, a transferat din greşeală 21 de miliarde de euro către Macquarie. Transferul a fost o eroare umană şi nu a fost legat de...

BNP Paribas exclude orice fuziune cu Deutsche Bank

BNP Paribas exclude orice fuziune cu Deutsche Bank
Jean-Laurent Bonnafe, şeful BNP Paribas, a exclus o alianţă cu rivala germană Deutsche Bank, afirmând că banca franceză nu ia în considerare nicio preluare sau fuziune masivă.   Răspunzând unei...

România nu e pregătită pentru adoptarea euro

România nu e pregătită pentru adoptarea euro
Cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat să adopte moneda euro, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia, prezintă în general o convergenţă nominală...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de