Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descoperirea, anunțată de agenția Xinhua, indică faptul că oamenii preistorici foloseau substanțe toxice cu zeci de mii de ani mai devreme decât se credea până acum.
Studiul, realizat de cercetători din Africa de Sud și Suedia și publicat în prestigioasa revistă științifică Science Advances, a analizat zece vârfuri de săgeți descoperite cu decenii în urmă în Umhlatuzana Rock Shelter, un important sit arheologic din provincia KwaZulu-Natal.
Rezultatele sunt spectaculoase: cinci dintre vârfurile de săgeți, realizate din cuarț, conțineau încă urme chimice ale unor otrăvuri cu acțiune lentă. Analizele arată că substanțele toxice proveneau cel mai probabil dintr-o specie de tufă cunoscută sub numele de „tumbleweed”. Această dovadă directă împinge înapoi cu peste 50.000 de ani momentul în care oamenii au început să folosească arme otrăvite în mod deliberat.
Până acum, cea mai veche dovadă acceptată data de aproximativ 7.000 de ani și provenea din vârfuri de săgeți din os descoperite în peștera Kruger Cave. Alte indicii mai vechi — precum un posibil „aplicator de otravă” din lemn, vechi de 24.000 de ani, găsit în Border Cave — au fost intens dezbătute în comunitatea științifică, dar nu ofereau certitudini clare.
„Identificarea celei mai vechi săgeți otrăvite din lume a fost extrem de complexă, dar rezultatele sunt incredibil de încurajatoare pentru viitoarele cercetări”, a declarat Sven Isaksson, autorul principal al studiului și profesor de arheologie de laborator la Universitatea din Stockholm.
La rândul său, Marlize Lombard, coautoare a cercetării și specialistă la Universitatea din Johannesburg, subliniază importanța descoperirii: „Aceasta este cea mai veche dovadă directă că oamenii foloseau otravă pe săgeți. Demonstrează că strămoșii noștri nu doar că inventaseră arcul și săgeata mult mai devreme decât se credea, ci înțelegeau și cum să exploateze chimia naturii pentru a-și crește șansele de succes la vânătoare”.
Potrivit cercetătorilor, otrava cu acțiune lentă slăbea treptat prada rănită, reducând considerabil efortul, riscurile și timpul necesare pentru capturare. Această strategie indică nu doar ingeniozitate tehnică, ci și capacități avansate de planificare, răbdare și înțelegere a proceselor biologice.
Concluzia studiului este clară: vânătorii preistorici din Africa de Sud posedau o formă de gândire complexă, comparabilă cu cea a oamenilor moderni. Cu alte cuvinte, istoria inteligenței umane — și a armelor — este mult mai veche și mai sofisticată decât ne-am imaginat până acum.
Sursa: AGERPRES
