Statul îşi transformă primăriile în multinaţionale peste noapte

Cei circa 282.000 de funcţionari din administraţia publică locală sunt marii câştigători ai majorărilor salariale din acest an. După creşterea de 20% operată de la 1 februarie, armata de funcţionari din primării şi consilii judeţene a început o nouă cursă pentru creşterea veniturilor, conform Legii salarizării. O avalanşă de coeficienţi salariali scoşi din burtă la Bucureşti au făcut ca multe primării şi consilii judeţene să concureze deja cu nivelul salarial din multinaţionale. La cum arată acum bugetele celor mai multe administraţii locale, creşterile vor fi imposibil de suportat.

Puterea şi opoziţia au fraternizat. De la stânga la dreapta eşichierului politic, aleşii locali au aplicat fără să crâcnească programul politic al PDS. La întrebarea din ce banii vor fi acoperite aceste creşteri, deocamdată nu este nimeni interesat să răspundă, dar putem anticipa. În condiţiile în care legea spune foarte clar că ele vor fi acoperite din bugetele locale, unele primării se vor afunda în datorii sau vor face diverse jonglerii financiare. Aleşii vor lua bani de la investiţii şi dezvoltare pentru a-i băga în propriile portofele.

Zăngănit de lacăt pe lângă uşile primăriilor

La sfârşitul anului trecut, circa 265 de unităţi administrativ teritoriale înregistrau datorii mai mari de 90 de zile, de 141 de milioane de lei, iar la sfârşitul primului semestru al acestui an, ajunseseră la 181,42 milioane de lei. Foarte multe primării din România sunt datoare vândute şi doar clemenţa legilor româneşti le-a făcut să scape de zăngănitul lacătului pus pe uşă.

Impozitele din salarii, baza bugetelor locale

Veniturile administraţiilor locale provin în proporţie covârşitoare din  impozitul pe venit şi salarii (acesta din urmă fiind baza), conform Legii finanţelor publice care stabileşte că 77% din acest impozit se repartizează bugetelor locale. Mai departe, această cotă se împarte după cum urmează: 44% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit, 12% la bugetul local al judeţului şi 21% într-un cont distinct, pentru echilibrarea bugetelor locale. Potrivit execuţiei bugetului general consolidat, în 2016 bugetul a încasat 27,75 de miliarde de lei din impozitele pe venit şi salarii, astfel că 21 de miliarde de lei au fost direcţionate spre bugetele locale, cu un miliard de lei mai mult decât în 2015. O altă contribuţie la formarea bugetelor locale o au taxele şi impozitele pe proprietate plătite, dar au o pondere mică. Astfel, din acestea au intrat la bugetul consolidat doar 5,8 miliarde de lei, comparativ cu anul 2015, când au intrat 5,7 miliarde de lei. În concluzie, sarcina de a plăti salariile personalului din administraţia publică revine, în principal, salariaţilor.

La nivelul anului trecut, veniturile totale ale administraţiilor locale (consilii judeţene şi primării) s-au ridicat la 59,5 miliarde de lei. Din această sumă, circa 9 miliarde de lei au reprezentat subvenţiile acordate de la bugetul central (15%).

25,15 miliarde de lei a fost anul trecut fondul de salarii în administraţia publică locală, iar până la mijlocul acestui an se cheltuiseră 15,74 de miliarde de lei

Tabel

Primăriile cu cele mai mari venituri în 2016 (mil. lei)

Municipiul Bucureşti + 3.716

Sectorul 1 Buc. - 1.169

Sectorul 2 – 1.069

Cluj Napoca – 934

Sectorul 6 Buc. – 918

Sectorul 3 Buc. – 860

Timişoara – 815

Constanţa – 735

Iaşi – 683

Braşov – 630

Unităţile administrativ-teritoriale care nu mai pot plăti datorii mai vechi de 90 zile şi care depăşesc 15% din bugetul local anual vor fi considerate ca aflându-se în procedură de criză financiară, iar instituţia va trebui să prezinte un plan de redresare financiară, dar şi de restructurare a conducerii, stabilea în 2010 Guvernul Boc.

Campionul creşterii salariale este primarul din Alba Iulia, Mircea Hava. El şi-a stabilit un salariu brut de 16.313 lei, în timp ce pentru viceprimari venitul brut a fost stabilit la 14.500 de lei lunar. Cum au ajuns la aceste sume, probabil ne vor spune peste ceva timp inspectorii Curţii de Conturi, având în vedere că, potrivit legii, primarii muncipiilor reședință de județ au coeficient 9, echivalent cu un salariu de 13.050 de lei.

Dublări pe bandă rulantă

-La Constanţa, primarul va avea o indemnizaţie lunară de 13.050 de lei. Şi indemnizaţia lunară a consilierilor locali se va majora, aceasta fiind de până la 10% din indemnizaţia lunară a primarului;

-Şi la Galaţi primarul şi-a dublat salariul, ajungând la 13.050de lei brut. Cel mai mic salariu a ajuns la 3.300 de lei;

-Un alt recordman este şi primarul din orăşelul Bistriţa Năsăud, care şi-a acordat un salariu brut de 13.000 de lei. Al doilea cel mai bine plătit angajat va fi administratorul primăriei, cu 12.000 de lei lunar. Prima măsura luată după creşterile salariale a fost trecerea la concedieri în primărie;

-Primarul din Alexandria şi-a dublat şi el salariul, ajungând la 12.000 de lei brut, ceea ce îl transformă în cel mai bine plătit locuitor al urbei, una dintre cele mai sărace din România;

Top 5 cele mai datoare județe 

Datoriile autorităților locale au ajuns, la finalul lunii iunie, la 181 de milioane de lei, în creştere față de aceeași perioadă a anului trecut, când datoriile mai vechi de 90 de zile ale autorităților locale au fost de 141,72 de milioane de lei.

Vâlcea este cel mai dator judeţ. Aici, arieratele mai vechi de 90 de zile ale autorităţilor locale sunt de 31,5 milioane de lei. Un număr de 29 de primării din judeţ au facturi neachitate către diverşi furnizori, ceea ce arată, pe de o parte, o proastă administrare, iar pe de altă parte, angajarea la nişte cheltuieli care le depăşesc cu mult capacitatea. Un exemplu elocvent este cel al primăriei din Prundeni, unde primarul Horia Horăscu a înglodat primăria în datorii după ce a aruncat banii pe un sistem de canalizare realizat, dar nefuncțional, şi pe o instalație de gaz metan, fără posibilitate de racordare, potrivit publicaţiei locale „infopuls”.

Constanţa deţine poziţia a doua. Primăriile din judeţ au facturi neplătite de 25,61 de milioane de lei. Mangalia conduce topul, cu datorii neplătite de 9,27 de milioane de lei. Această primărie a intrat într-un tăvălug al datoriilor, se împrumută an de an pentru a plăti facturile restante către diverși furnizori și prestatori de servicii.

Suceava încheie podiumul ruşinii. Judeţul are datorii de 12,98 de milioane de lei. Mare parte din sumă, respectiv 11,45 de milioane de lei, reprezintă restanţele primăriei Suceava către furnizorii de utilităţi. Totuşi, primarul a declarat la sfârşitul anului trecut, în presa locală, că situaţia nu este gravă, pentru că primăria nu are credite. „Avem nişte datorii restante, dar lucrurile sunt scoase din context. Dacă se face o analiză corectă lichiditate-solvabilitate, gradul de împrumutare este de 15%. Avem 5 milioane de euro datorie, însă şi un credit de 5 milioane de euro pentru sala polivalentă, pe care nu-l mai folosim. Ipotetic, dacă pe acesta din urmă l-am utiliza, ne-am achita de toate datoriile”, a declarat primarul Ion Lungu pentru „Viva FM Suceava”.

Giurgiu, cu facturi neachitate de 11,66 de milioane de lei, ratează podiumul la mustaţă. Oraşul are datorii de 3,10 milioane de lei, iar pentru refinanţarea acestora primăria a luat cinci credite bancare în 2017.

Ilfov e un alt judeţ dator, aflându-se pe locul cinci în acest clasament. Autorităţile locale de aici au restanţe mai vechi de 90 de zile în valoare de 9,37 milioane de lei, din care comuna 1 Decembrie are 9,37 milioane de lei.

Top 10 cele mai datoare primării

Localitate             Judeţ     Datorii (milioane lei)

Suceava               Suceava               11.45

Mangalia              Constanţa           9,27

Prundeni             Vâlcea   8.47

1 Decembrie      Ilfov      8.21

Rupea   Braşov                 4.47

Gura Teghii         Buzău   4.33

Stanita  Neamţ  3.94

Mitrofani, Vâlcea             3.20

Giurgiu Giurgiu 3.10

Soimus Hunedoara         3.06

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, date la 30 iunie 2017