Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maximele istorice la cotaţia aurului, înregistrate atât în România, cât şi pe plan internaţional, anunţă o posibilă nouă criză. Specialiştii arată însă că deja avem de-a face cu un astfel de fenomen, dar care se manifestă diferit faţă de cel declanşat în 2008. Dacă atunci au intervenit prăbuşiri bursiere şi bancare, acum ne confruntăm cu probleme în zona serviciilor, generate de lipsa personalului calificat.
Aurul a urcat puternic faţă de leu în prima jumătate a acestui an. Conform datelor publicat de Banca Naţională a României (BNR), la 5 iulie s-a înregistrat un record al ultimilor 7 ani, când kilogramul de aur a atins 190.758,8 lei, valoare cu 13% mai mare decât la 7 ianuarie, când paritatea era 169.207,7 lei/kg.
202.081,2 Lei/kg a fost valoarea aurului pe 5 octombrie 2012, maximul ultimilor 20 de ani
Kilogramul de aur nu a mai fost atât de sus din 18 decembrie 2012, când se poziţiona la 185.168,1 lei. Ulterior, a intervenit o scădere, cursul coborând la 190.005,9 lei/kg pe 8 iulie. Miercuri, 10 iulie, cotaţia a fost de 189.278,8 lei/kg. Valoarea maximă a ultimilor 20 de ani a fost de 202.081,2 lei/kg, la 5 octombrie 2012.
Apreciere şi faţă de dolar
Dar în acelaşi timp, metalul galben s-a apreciat şi în raport cu moneda americană. Dacă la 7 ianuarie 2019, kilogramul de aur se situa la 41.239,76 dolari, în zilele de 3 şi 4 iulie, acesta ajungea la un vârf de 45.580,11 dolari, după o creştere de 10,5% într-o perioadă de 6 luni, potrivit site-ului de specialitate goldprice.org. Un nivel mai înalt nu a mai fost înregistrat din data de 22 aprilie 2013, când kilogramul de aur valora 45.692,64 dolari. Aşadar în urmă cu peste 6 ani.
Apoi metalul galben s-a depreciat uşor faţă de bancnota verde, până la un curs de 45.180,24 dolari/kg pe 8 iulie. Miercuri, 10 iulie, nivelul s-a cifrat la 44.865,88 dolari/kg. Cea mai mare cotaţie din ultimii 20 de ani, 58.189,64 dolari/kg, s-a înregistrat la 12 septembrie 2011.
Când aurul începe să se aprecieze, e semn că ar putea apărea o nouă criză financiară mondială, pentru că oamenii cu banii simt pericolul şi îşi iau măsuri de precauţie.
Alt model de măsurare
Profesorul de economie comportamentală Adrian Mitroi nu crede în iminenţa unui fenomen similar celui declanşat în 2008, pentru că „în ziua de azi, o corecţie de 20% la Bursă ori la cursul valutar nu mai provoacă o tragedie”, dar semnalează că deja ne aflăm într-un nou model de criză, cu efecte asupra serviciilor şi calităţii vieţii.
„Găsiţi în Bucureşti un electrician cu cunoştinţe sau un doctor cu răbdare care să perceapă tarife rezonabile? Dacă nu, înseamnă că avem o criză”, a spus Mitroi, pentru Jurnalul.
„Deja criza nu se mai măsoară în cifrele privind cotaţia aurului, ci în cele 60 de minute în care parcurgi o distanţă scurtă într-o capitală europeană. Şi cum orice criză are câştigători şi perdanţi, aici un mare câştigător este Germania, care a absorbit forţă de muncă bine pregătită, meşteşugari, profesionişti etc”, a explicat profesorul.
Activ de refugiu, mişcare aşteptată
„Aurul a fost totdeauna un activ de refugiu, astfel că aprecierea acestuia reprezintă un semn că o viitoare criză este posibilă. Preţul metalului galben urcă atunci când încep să apară îngrijorări faţă de stabilitatea pieţelor financiare şi valutare, precum şi referitoare la perspectivele de creştere economică. Asistăm la o mişcare aşteptată de multă vreme, unii analişti previzionează de ani de zile această evoluţie. Cotaţia aurului este înca departe de maximele din perioada crizei financiare anterioare. Greu de spus unde se va opri acest trend. Depinde de politicile băncilor centrale. Unele dintre acestea deja au mărit rezervele de aur. O altă influenţă vine de la conflictul comercial şi valutar, nu numai cel dintre SUA şi China, pentru că, vrem nu vrem, este şi Europa implicată.” Aurelian Dochia, analist economic
„Locaţia contează numai în imobiliare, nu este importantă pentru niciun alt activ, deci nici pentru aur. Ţinut la Londra sau la Bucureşti, el are aceeaşi valoare. Chiar dacă îl vinzi, de exemplu, noul proprietar îl poate păstra în acelaşi loc, deci amplasamentul este irelevant.” Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală
Explicaţie foto: Foamea de aur a jucătorilor din pieţe indică pericolul unei crize, dar astăzi situaţia e cu totul alta faţă de acum 10-11 ani
