Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scenariul dezvăluit de „Jurnalul” se confirmă la virgulă. În ediția de ieri, ziarul nostru a dezvăluit că surse bine informate din zona guvernamentală ne-au declarat că există un plan în plină desfășurare, conform căruia Ilie Bolojan ar putea să „confiște” rolul-cheie pentru desemnarea șefilor marilor parchete, pe modelul „Ponta – 2013”, prin preluarea ostilă a Ministerului Justiției. Miza principală este acapararea șefiei Direcției Naționale Anticorupție.
Iar pentru atingerea acestui obiectiv, este nevoie de un ministru al Justiției care să facă propunerile care „trebuie”. Acesta, evident, pare să nu fie Radu Marinescu, actualul deținător al portofoliului, motiv pentru care, prin „metode specifice”, au apărut atacuri la adresa sa, potrivit cărora și-ar fi plagiat teza de doctorat. Toată „suflarea” #rezist a reacționat „spontan”, cerând demisia sau demiterea lui Radu Marinescu de la Ministerul Justiției. O astfel de plecare din Guvern ar însemna ca un alt membru al Guvernului, posibil chiar premierul, să preia interimar Ministerul Justiției și să facă respectivele propuneri pentru conducerea marilor parchete. Radu Marinescu respinge existența plagiatului și arată că nu va demisiona din Guvern. PSD și-a reconfirmat susținerea pentru propriul ministru și cataloghează drept josnică manevra prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică.
Ieri dimineață, au apărut primele dovezi ale existenței acestui plan aflat în plină desfășurare. Concret, la data de 8 ianuarie 2026, pe site-ul Ministerului Justiției a fost publicat calendarul privind declanșarea de către ministrul Justiției, Radu Marinescu, a procedurii de numire în funcțiile de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție și de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. La data de 9 februarie 2026, expiră termenul-limită pentru depunerea cererilor de participare la selecție și a tuturor înscrisurilor prevăzute în respectivul anunț.
Patru zile mai târziu, cunoscuta „jurnalistă” Emilia Șercan a publicat, într-o publicație online, o „anchetă” în care îl acuză pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, că și-ar fi plagiat teza de doctorat. Mai exact, este folosit termenul „furt academic”.
#rezist, atacuri la unison împotriva ministrului
Șercan nu se sfiește să arate scopul real urmărit prin publicarea acestei „anchete”. În articolul prin care îl atacă pe ministrul Justiției aceasta scrie că „anul de mandat al lui Radu Marinescu în funcția de ministru coincide cu o prăbușire a încrederii cetățenilor în sistemul judiciar – care a culminat, în decembrie 2025, cu un val de furie publică coagulat în jurul dezvăluirilor din documentarul Recorder «Justiție capturată»”.
Șercan mai scrie că „ministrul Radu Marinescu are misiunea de a selecta viitorii șefi ai celor mai importante parchete din România: Parchetul General, DNA și DIICOT”, dar și că „în chestiunea pensiilor magistraților, Marinescu a transmis mesaje publice aliniate mai degrabă cu ale magistraților care se opun reformei și cu cele ale PSD”.
Eticheta de „plagiator” a fost preluată cu mare repeziciune, în ceea ce îl privește pe ministrul Marinescu, de către toată „suflarea” #rezist. Cel mai vehement este europarlamentarul ex-USR Radu Ștefăniță, care se declară un susținător al sistemului kovesist, care a scris, pe contul său de socializare, că „avocatul Liei Olguța Vasilescu cel care a apărat-o când DNA-ul ăla real – nu cel de azi – o înhățase pentru fapte de corupție” ar fi „o nulitate juridică care a fost pus în fruntea Ministerului Justiției pentru a continua opera comună Predoiu – Gorghiu de distrugere a justiției” și „un individ care aprobă casta din conducerea magistraturii, în frunte cu Lia Savonea”.
Eurodeputatul progresist mai scrie că Radu Marinescu este „un plagiator ordinar” și îi sugerează lui Ilie bolojan că „are toată justificarea să-i ceară demisia”.
În viziunea progresistului, justiția este condusă de procurori: „Să puneți un independent acolo că nu e guvernul PSD, ci al țării. Pentru că nu poate face selecția procurorilor care conduc justiția română un plagiator de mâna a cincea”.
Precedentul de acum 13 ani, copiat destul de prost în 2026
„Oștirea” #rezist a declanșat și alte atacuri pe rețelele de socializare la adresa ministrului Justiției, în plin proces de selecție a viitorilor șefi ai marilor parchete. Fostul judecător Cristi Vasilică Danileț a publicat, pe contul său de Facebook, o fotografie cu Radu Marinescu, însoțită de textul „Ministrul Plagiaturii”. Fosta primăriță USR de la Sectorul 1, inculpată trimisă în judecată, scrie că „ministrul Justiție a fost prins la furat”.
Pe pagina de socializare a ONG-ului #rezist „Corupția ucide” este publicată o postare în care este preluat textul Emiliei Șercan, la care este adăugată observația „21 martie, Dezghețul dosarelor, Vrem justiție, nu privilegii”.
Toate aceste „reacții”, precum și apariția „dezvăluirilor” Emiliei Șercan, la patru zile după deschiderea calendarului pentru selecția șefilor marilor parchete, devoalează un plan în plină desfășurare pentru acapararea Ministerului Justiției exact la momentul-cheie. Este o etapă finală a scenariului pus în operă în decembrie, când a fost publicat filmul Recorder. Miza evidentă este înlăturarea lui Radu Marinescu din funcția de ministru al Justiției și înlocuirea lui, chiar și temporară, cu o persoană care să propună pe „cine trebuie” la vârful parchetelor.
Așa cum am arătat ieri, există un precedent în istoria recentă românească. În martie 2013, expirau, ca și acum, mandatele șefilor acestor parchete, iar la conducerea Ministerului Justiției se afla judecătoarea Mona Pivniceru. Băsescu dorea să o impună pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA, iar Pivniceru părea să nu aibă aceeași preferință. Drept pentru care Mona Pivniceru a fost propusă pentru un mandat de nouă ani ca judecător la Curtea Constituțională. Parlamentul a validat-o în data de 26 martie 2013, iar pe 27 martie 2013, aceasta a demisionat din funcția de membru al Guvernului.
Șase zile mai târziu, pe 3 aprilie 2013, premierul de la acel moment, Victor Ponta, care a preluat interimar portofoliul Justiției, a făcut propunerile. A propus-o, spre stupefacția colegilor din Guvern și a societății, pe Laura Codruța Kovesi la conducerea DNA. Tot atunci, l-a propus pe Tiberiu Nițu pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Și, tot atunci, a propus-o pe Alina Bica la șefia DIICOT.
Acapararea politică a DNA ar întoarce România în epoca Kovesi
Toate acele propuneri au fost acceptate de către Traian Băsescu, Laura Kovesi devenind șefa DNA. Din această calitate, Kovesi a declanșat operațiunea epurărilor inamicilor politici ai lui Băsescu, dar și distrugerea colegilor procurori care au fost numiți în funcții odată cu ea.
Astfel, la data de 20 noiembrie 2014, DNA, sub conducerea Laurei Kovesi, a ridicat-o de pe stradă pe șefa DIICOT, Alina Bica, pe care a acuzat-o de abuz în serviciu. „În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”, se arăta în comunicatul DNA care anunța acea reținere.
Tiberiu Nițu, care fusese numit în funcția de procuror general al României la 16 mai 2013, urma să-și încheie primul mandat pe 16 mai 2016. Chiar în timpul procedurii de selecție declanșată de ministra Justiției din Guvernul Tehnocrat, Raluca Prună, DNA-ul condus de Kovesi l-a pus pe Tiberiu Nițu sub acuzare într-un dosar penal pentru că ar fi primit antemergător. Evident că de acest dosar s-a ales praful, DNA însăși închizându-l prin clasare. Doar scopul politic a fost atins: Tiberiu Nițu a demisionat de la șefia Parchetului General, nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, astfel încât protectorul Laurei Codruța Kovesi, Augustin Lazăr, zis și „Taica Lazăr”, fiind propus și numit în locul lui.
Coincidența calendarului. Ecuația de putere pare, însă, să încurce planul. PSD nu cedează
Astăzi, lucrurile par să se reia în aceeași cheie. #rezist forțează demisia sau demiterea lui Radu Marinescu de la șefia Ministerului Justiției, chiar la momentul în care a declanșat procedurile pentru desemnarea șefilor marilor parchete. Este evident că Radu Marinescu nu a căzut la „înțelegere” cu sistemul și că dorește să deruleze această procedură în baza legii și transparent. În cazul unei ipotetice demisii sau revocări a lui Marinescu, PSD nu ar avea timpul necesar să propună și să și impună numirea efectivă a unui înlocuitor al acestuia până la finalizarea procedurii de selecție a procurorilor, fapt ce ar face, așa cum s-a întâmplat în primăvara anului 2013, ca propunerile să fie făcute de un ministru interimar. Acesta ar putea fi chiar Ilie Bolojan sau un alt ministru interimar aliniat la agenda celor care se află în spatele acestei campanii antijustiție. Interimatul s-ar întinde pe o perioadă de 45 de zile.
Iar din punct de vedere al calendarului procedurii de selecție, momentul „dezvăluirilor” Emiliei Șercan pare să fi fost foarte atent calculat. În 10 februarie are loc verificarea de către Ministerul Justiției a îndeplinirii de către candidații înscriși a condițiilor prevăzute de lege pentru participarea la selecție și susținerea interviurilor. Pe 16 februarie, ar trebui să se afișeze lista candidaților și să înceapă analiza și evaluarea de către membrii comisiei de interviu a documentației depuse de candidați. În perioada 23 – 26 februarie, se vor susține interviurile în fața comisiei de interviu.
Pe 2 martie 2026, ar trebui să se afișeze rezultatele selecției realizate de ministrul Justiției și să se transmită de către același ministru al Justiției a propunerilor rezultate către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
În acest sens, se poate observa faptul că data de 26 februarie, când se încheie etapa susținerii interviurilor, coincide cu epuizarea eventualului interimat de 45 de zile la conducerea Ministerului Justiției.
Rămâne de văzut, în zilele următoare, dacă premierul Ilie Bolojan pune în balanță mai presus agenda desemnării unor procurori ceruți de sistem sau funcționarea în continuare a Guvernului. Deoarece este previzibul ca, dacă se încearcă un „puci” guvernamental împotriva ministrului Justiției, PSD să iasă de la guvernare.
„Manevră josnică”
De altfel, PSD a avut o reacție dură, după apariția în spațiul public a atacurilor #rezist împotriva lui Radu Marinescu. „PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică. Este în mod evident un atac politic menit să determine înlăturarea ministrului. Dacă demersul ar fi fost de bună-credință, acuzațiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiției, nu fix acum când a declanșat procedurile legale pentru numirea șefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice”, se arată într-un comunicat de presă al Partidului Social Democrat.
Conform sursei citate, „în privința acuzației de plagiat, ministrul Justiției Radu Marinescu nu se află deloc în situația altor demnitari vizați de învinuiri asemănătoare. Lucrarea sa de doctorat a fost deja validată de Comisia de doctorat și CNATDCU, care au considerat că textul a respectat normele academice și legislația în vigoare la acel moment. Nu poți acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituțiilor în drept ale statului și nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanțe, cu atât mai puțin atunci când persoana în cauză este ea însăși o impostoare și și-a plagiat propria lucrare de licență. Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”.
Radu Marinescu: Articol defăimător și plin de contradicții. Nu demisionez
Ministrul Radu Marinescu a declarat, ieri, la Antena 3 CNN, că nu va demisiona din funcția guvernamentală, nici dacă premierul Ilie Bolojan i-ar cere acest lucru. Anterior, pe contul său de socializare, Marinescu a constatat, la rândul lui, „coincidența” momentului în care au fost declanșate aceste atacuri la adresa sa. „Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc.), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă, fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, doamna jurnalist Șercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut”, susține Radu Marinescu.
Acesta arată că a absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova. Iar după absolvirea facultății, a intrat în avocatură și a profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, „competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene”.
„În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat, teza de doctorat ,sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate. (…) Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez că respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat și CNATDCU, conform legii atunci în vigoare. În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (aș fi plagiat, dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține că ar fi fost preluați, unele texte sunt de fapt reformulate juridic, așadar nu preluate copy-paste cum sună acuzația, dar ar putea exista, chipurile, o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că aș fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc.). (…) Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern”, a conchis ministrul Justiției.
Citește pe Antena3.ro
