Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 38 de români cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani doar 10 lucrează în sectorul privat. Aceştia trebuie să ducă în spate 12 pensionari, 3,5 bugetari şi 20 de conaţionali care nu muncesc deloc sau care lucrează la negru. Această statistică explică de ce România are una dintre cele mai mari fiscalităţi pe forţa de muncă din Uniunea Europeană.
Statisticile sunt alarmante şi arată că, pe termen lung, modelul de business al României pare sortit eşecului. România are doar 4,676 milioane de salariaţi cu acte în regulă din cei peste 13 milioane de locuitori cu vârste între 18 şi 65 de ani, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Adică din trei români doar unul este angajat cu acte în regulă. Restul sunt plătiţi la negru, la gri sau nu lucrează deloc. O altă problemă este că din cei 4,676 milioane de salariaţi, bugetari sunt 1,1876 milioane, adică aproape o treime. Deci, în mediul privat lucrează numai 3,4884 salariaţi.
Scade numărul de muncitori
Situaţia este cunoscută de mult, dar, în ultimii 10 ani, lucrurile nu s-au îmbunătăţit. Dacă facem o comparaţie între aprilie 2016 şi aprilie 2006 observăm că numărul de muncitori din industrie şi din agricultură a scăzut dramatic, deşi efectivul total de salariaţi a crescut cu 86.400. Aproape 344.000 de oameni au plecat din industrie şi alţi 71.000 din agricultură şi silvicultură. În schimb, au crescut job-urile din comerţ cu 61.800 ca efect al angajărilor pe care le-au făcut marile lanţuri de retaileri care au venit masiv în România în ultimii ani.
Bugetar, o meserie căutată
Numărul bugetarilor a scăzut cu numai 87.000 în ultimii 10 ani, în ciuda programelor de restructurare cerute de FMI, UE şi a informatizării din instituţiile publice. În aprilie 2006 la stat lucrau 1,275 milioane de salariaţi, în condiţiile în care totul se făcea cu creionul pe hârtie. Astăzi, în era bazelor de date online sunt 1,188 milioane de bugetari. Culmea, jumătate din posturile reduse de stat au fost operate în învăţământ, numărul profesorilor scăzând cu 45.000. Restul restructurărilor au fost în ministere şi alte instituţii publice. În schimb, a crescut numărul poliţiştilor şi cadrelor militare cu 24.100 şi a personalului medical cu pregătire medie cu 26.800.
Pensionari, tot mai mulţi
România are în prezent 5,273 milioane de pensionari, mai mulţi cu 142.760 decât în urmă cu 10 ani. Asta înseamnă că raportul pensionar-salariat a ajuns la 1,127 în urcare de la 1,117, în decembrie 2006. Cum speranţa de viaţă este în creştere, iar natalitatea în scădere, predicţiile UE spun că în 2012 vor fi numai 17,4 milioane de români. Până în 2032, când va ieși la pensie cel mai numeros val de participanți la pensii, se estimează că raportul se va dubla la 2,5 pensionari per angajat.
5,273 milioane de pensionari erau în aprilie 2016. Cum la aceeaşi dată, numărul de angajaţi era de 4,676 milioane. Rezultă că raportul pensionari/ salariaţi atinge 1,127. În creştere de la 1,117, în aprilie 2006.
Unde lucrează românii
Număr salariaţi (mii persoane) aprilie 2006 aprilie 2016 tend
Industrie 1697,2 1353,4 scădere
Comerţ 678,4 740,2 creştere
Construcţii 337,1 376,3 creştere
Invăţământ 402,8 357,8 scădere
Sănătate 324,6 351,4 creştere
Servicii Administrative 143,8 272,2 creştere
Transport şi Depozitare 268,8 256,5 scădere
Administraţie Publica şi Apărare 175,6 199,7 creştere
Hotel şi Restaurante 88,9 164,8 creştere
Informaţii şi Comunicaţii 96 152 creştere
Activităţi Profesionale şi Ştiinţifice 91,3 135,5 creştere
Agricultura şi Silvicultură 113,3 106,2 scădere
Distribuţie apă 89,9 99,4 creştere
Intermediere finnaciară 80 89,3 creştere
Activităţi spectacole şi recreative 34,7 63 creştere
Producţia şi furnizarea de energie 94,1 55,4 scădere
Alte activităţi 34,6 43,3 creşte
Tranzacţii imobiliare 22,7 16,6 scade
Total 4589,7 4676,1
Din care bugetari 1274,9 1187,6
Sursa: INSSE
În multe judeţe instituţiile de stat sunt cei mai mari angajatori
Munca la gri, o necesitate?
Circa 1,5 milioane de români muncesc la negru, potrivit declaraţiilor făcute de ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. Lor li se alătură alte 2-3 milioane care lucrează la gri, sub diverse forme inventate de companii ca să scape de taxarea excesivă pe forţa de muncă. Un studiu eleborat anul trecut de Molinari Economic Institute privind povara fiscală pentru un lucrător din țările membre UE ( ce cheltuieli are patronul pentru fiecare euro ajuns la angajat) a plasat România pe locul şapte în UE cu 1,83 euro. Înaintea nostră se află economii avansate Belgia (2,34 euro), Franța (2,16 euro), Austria (2,11 euro), Germania (2 euro) şi Italia (1,94 euro). Dintre ţările din zonă numai Ungaria (1,97 euro) este înaintea noastră, iar media UE este 1,73 euro.
