x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Mihai Retegan: Ambasadorii Maiestății Sale în România (1964-1970)

Mihai Retegan: Ambasadorii Maiestății Sale în România (1964-1970)

de Dan Constantin    |    06 Noi 2017   •   16:50
Mihai Retegan: Ambasadorii Maiestății Sale în România (1964-1970)

Profesorul Retegan aduce în fața cititorilor o nouă lucrare de referință pentru istoria recentă a României.Volumul ,,Ambasadorii Maiestății Sale în România” prezintă într-o manieră apropiată de reportajul politic o perioadă activă în relațiile politice și diplomatice dintre România și Marea Britanie prin prisma activității șefilor de misiuni aflați la post la București între anii 1964-1970.

 Perioada aleasă de autor este cea a ,,marii desprinderi” a României de sub tutela Moscovei care a avut ca vârf  poziția față de intervenția militară condusă de URSS în Cehoslovacia, în august 1968.

Tatonările și cererilor României către Statele Unite de a fi tratată îndividual, și nu ,,în bloc” , acțiune discretă condusă de Gheorghiu Dej după 1955, a avut rezultate graduale, relațiile cu occidentalii avansând în doze homeopate.Momentul criticii deschise, la nivel național, a Proiectului Valev, prin care România avea rezervat un rol de furnizor de materii prime în cadrul CAER, este și debutul, după primăvara anului 1964, a afirmării cu mai mult curaj a independenței față de Kremlin. Aici începe și lucrarea istoricului Retegan cu analiza, prin prisma documetelor diplomatice, a unor relații tot mai dinamice între Marea Britanie și România . În decembrie 1963,  fuseseră luată decizia comună de ridicare a nivelului diplomatic al misiunilor , James Dalton Murray devenind primul ambasador al Marii Britanii în România din perioada comunistă de după război.Seria celor șase ambasadori  în jurul cărora se structurează lucrarea este încheiată cu Denis Seward Laskey , acoperind evenimentele  esențiale până la inundațiile din mai-iunie 1970.

După moartea lui Dej și instalarea la conducere a lui Nicolae Ceaușescu, procesul de independență față de liderii sovietici se transformă într-o dizidență mai accentuată. Relațiile cu China,poziția individualizată în cadrul Tratatului de la Varșovia și CAER, politica de industrializare proprie  sunt analizată atent de cancelariile occidentale și încurajată prin gesturi diplomatice explicite. Vizitele la București au un ritm susținut și un nivel tot mai ridicat, diplomații britanici având de filtrat ordine și aprecieri de la Londra cu informații și discuții din teren, culese cu greu din presa locală și descifrate din mișcările de cadre din echipa de conducere a României.

La Londra merg demnitari de rang tot mai înalt,  ca răspuns. Bărlădeanu, vicepremier în guvernul Maurer, negociază cu multă pricepere compensațiile pentru proprietățile britanice naționalizate de regimul comunist, compania Shell fiind vizată în primul rând.Primirile la Ceaușescu ale ministrului britanic de externe sunt un barometru al noului curs spre o destindere Est-Ves, dorite intens de București.Schimburile economice se dezvoltă odată cu discuțiile politice, românii jucând cartea unor negociatori sau având rol de a-i lămuri pe britanici asupra secretelor relațiilor din blocul comunist.La rândul lor ambasadorii fac un schimb intens de informații cu,,vărul cel mare” de la Washington, și el interesat de România. Multe știri provin de la Moscova, corelarea lor cu reacțiile din celelalte capitale fiind esențiale pentru fundamentarea analizelor de la București.

 Noul volum al istoricului Mihai Retegan,publicat de Editura RAO, va deveni, odată intrat în circuitul public,un document esențial pentru cercetătorul care dorește informație completă asupra perioadei vizate. Autorul a avut șansa documentării în arhive britanice oficiale pe care le-a corelat cu documetele desecretizate de Statele Unite.

 Prima întâlnire cu publicul avizat este programată la Fundația Titulescu, marți 7 noiembrie.Evenimentul este moderat de dr. Adrian Năstase.

×
Subiecte în articol: Mihai Retegan