Călătorie în… istorie

Transilvania este fascinantă prin numeroasele obiective turistice pe care le oferă. Veţi descoperi astfel din tainele acestui ­minunat colţ al României.

Fascinanta Transilvanie vă dezvăluie secretele sale, dacă sunteţi pregătiţi să le descoperiţi: cetăţi ce "ascund" po­veşti nebănuite, biserici fortificate şi multe alte astfel de comori. Veţi găsi cu siguranţă oameni care vă pot desluşi din secretele acestor meleaguri. În "cetatea de piatră" a Munţilor Apuseni veţi fi călăuziţi pe Drumul vinului, în judeţul Alba. Drumul vinului este un important proiect turistic de cunoaştere a celor mai importante zone viticole din judeţul Alba. Traseul parcurge locuri de interes peisa­gistic, istoric şi cultural pe o distanţă de 200 de kilometri.

De la Cunţa, Drumul vinului te poartă şerpuit spre Sebeş, cu popas la Câlnic, Gârbova şi la Petreşti. De la Sebeş "calea" continuă prin Vinţu de Jos, spre Alba Iulia, de acolo spre Şard (Sard în maghiară - în traducere Noroieni şi Schard, Kothmarkt în germană - în traducere Târgu no­roios) până la Tăuţi, fără să excludă din traseul dum­neavoas­tră Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă, Cricău, Galda de Jos, Sântimbru. În apropiere de Teiuş Drumul vinului se ramifică şi vă conduce spre Aiud până la Ciumbrud. De la Sântimbru poţi porni spre Crăciunelu de Jos, Blaj, Bălcaciu, până la Valea Lungă sau de la Blaj spre Jidvei până la Cetatea de Baltă.


MONUMENTE
Cetatea Greavilor de la Gârbova este unul dintre cele mai vechi monumente istorice şi de arhitectură laică din ţară. Obiectivul, aflat în centrul comunei, a fost construit de un nobil sas la sfârşitul secolului al XII-lea şi a fost vândut în secolul al XV-lea comunităţii locale din Gârbova. Cetatea este înconjurată de un zid de incintă circular. Drumul vinului continuă de aici spre Câlnic, localitate în care se găseşte cetatea cu acelaşi nume. Greavii de Câlnic sunt menţionaţi din 1267, 1269 şi 1309. Cetatea Câlnicului se dezvăluie în splendoarea ei. Înconjurată de ziduri semeţe, cuprinde o capelă şi diferite anexe, printre care şi o impresionantă încăpere, odinioară cramă, astăzi o expoziţie ce cuprinde butoaie din stejar. După spusele localnicilor, la instaurarea regimului comunist, butoaiele erau "pline-ochi" cu vinul cel mai bun. Pornind din nou la drum, la Sebeş trebuie neapărat să vizitaţi Biserica Evanghelică, monument istoric a cărei piatră de temelie a fost aşezată înainte de 1240. Dacă alegeţi un alt traseu, situat de asemenea pe Drumul vinului, veţi ajunge la Vingard, unde puteţi vizita o altă biserică  monument istoric, construită la 1461. De aici, Drumul vinului vă conduce spre Alba Iulia, oraş încărcat de istorie, capitală a Voievodatului autonom al Transilvaniei între 1541 şi 1600, apoi capitală a primei uniuni a statelor române, sub sceptrul glorios al voievodului Mihai Viteazul. La Alba Iulia s-a înfăptuit unitatea de neam a poporului român prin Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, care a hotărât Unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. La Alba Iulia se regăseşte Castrul Roman Apulum,  unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei, construit în zona fostei aşezări dacice Apoulon. Construirea castrului a fost determinată de cantonarea în această zonă a Legiunii a XIII-a Gemina, dislocată din Vindobona, actualul oraş Viena. Legiunea avea rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. Obiective foarte importante de vizitat în Alba Iulia sunt Cetatea Albă Caro­lina, fortăreaţă în stil Vauban cu şapte bastioane, în formă de stea, construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, datorită porţilor triumfale, iniţial în număr de şase. În interiorul fortificaţiei se află Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, Palatul Apor, Palatul Principilor.

La Aiud trebuie să vizitaţi neapărat una dintre cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania, construită din piatră brută, ale cărei ziduri au o grosime mai mare de un metru, precum şi Castelul Bethlen.

Din apropiere de Teiuş, Drumul vinului se ramifică şi vă poartă paşii spre Blaj, localitate cu important rol în formarea conştiinţei naţionale a românilor, unde, la adunarea convocată de Avram Iancu şi Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desfiinţării iobăgiei şi ale egalităţii în drepturi a populaţiei române din Transilvania cu celelalte naţiuni. Pe câmpia de lângă Blaj, care poartă numele de Câmpia Libertăţii, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania.

De la Blaj Drumul vinului vă poartă spre Jidvei. Minu­natele podgorii de aici vă vor impresiona. Autorităţile locale au amenajat la Jidvei un muzeu etnografic, o importantă expoziţie, reprezentativă pe Valea Târnavei Mici. De la Jidvei opriţi-vă neapărat la Căpâlna, localitate vestită prin dansul desăvârşit al fetelor din Ansamblul ce poartă numele localităţii. Drumul vă va conduce spre Cetatea de Baltă, localitate deosebit de importantă în vremea feuda­lismului dezvoltat. De pe deal, castelul "Jidvei" stă de strajă, păstrând între zidurile sale poveştile domnitorilor şi ­principilor care s-au abătut prin aceste locuri. La Cetatea de Baltă a fost amenajată o expoziţie etnografică şi a fost reconstruită în centrul satului o frumoasă biserică greco-catolică, sfinţită anul trecut. Aici se găsesc fragmente din moaştele Sf. Anton de Padova, păstrate într-o raclă veche de peste 300 de ani. În jurul bisericii se află o copie a grotei Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes şi statuia Sfintei Bernadeta.

Pe lângă obiectivele turistice, oamenii locului vă vor vorbi despre tradiţiile populare păstrate din bătrâni şi vă vor istorisi legende despre Avram Iancu, împărăteasa Maria Thereza ori despre tătarii care au pierit în luptele crâncene purtate în aceste locuri.