Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Care este capacitatea de negociere a României în Uniunea Europeană? De acest răspuns depinde în mare măsură poziționarea la ”cașcavalul” pus pe masă la adunările decisive din Consiliul European. Sunt importante, desigur, relațiile din Comisia Europeană și în grupurile politice ale europarlamentarilor, dar decisivă e ”croiala” făcută în Consiliu la marea împărțeală între masa bogaților și masa săracilor.
Atunci când România avea locul ocupat în Consiliu de Băsescu, știam că nu avem șanse decât la coada mesei de pe hol, pentru că ”marinarul ” era complet izolat și risca să rămână chiar fără scaun. Intrarea lui Iohannis în adunarea șefilor de stat și de guvern, mai impozant și mai poliglot, a dat speranța unui loc mai ”în față” pentru România.
Cum și-a valorificat statura și buna cunoaștere a limbilor germană și engleză? Din puținele comunicări pe care le face la revenirea de la summituri nu prea înțelegem dacă ”rangul” de țară s-a îmbunătățit prin schimbarea reprezentantului în Consiliul European. Summitul de la Sibiu a fost un moment de vârf ca reprezentare, dar la Bruxelles s-a schimbat garnitura de șefi, iar Iohannis are mari greutăți de a comunica în situații noi. Proverbul românesc ”tăcerea e de aur” are în președinte reprezentarea ideală, dar nu știm dacă și rezultatele sunt pe măsura înțelepciunii populare.
La Bruxelles s-a dat timp de cinci zile o luptă pe bani cum n-a mai văzut Europa. ”Potul” de aproape 2 trilioane de euro ( exact 1.824 miliarde) justifică îndârjirea și este de mare mirare că n-au intervenit forțele de ordine să-i despartă pe liderii continentului. Nu s-au luat de gulerem, dar s-au spus vorbe grele în cursul zbaterilor; deja s-a aflat că Macron și junele austriac Kurz s-au ironizat cu acid tare coroziv. Olandezul Rutte a fost timp de patru zile frânarul reuniunii la care a venit pus pe harță, nu ca la o ”serbare onomastică”, el jucând rolul ”pacientului englez” pe care continentalii îl credeau plecat de la Bruxelles.
Grupul numit al frugalilor a avut o poziție dură, cei 5 au ”tăiat” peste 100 de miliarde din porția de subvenții pe care o promiseseră Macron și Merkel. Spania, Italia și Grecia au fost pe aceeași lungime de undă împotriva lui Rutte, Ungaria și Polonia s-au sprijinit pentru a nu cădea în groapa ”statului de drept”, balticii se înțelegeau din ochi. Iohannis ce carte a jucat? Într-o imagine, singura disponnibilă în care apare, l-am văzut la o discuție de ”grup” alături de bulgarul Borisov, care l-a jignit grav într-o împrejurare ”strategică”, și de liderii din Croația și Malta. Stăteau de vorbă cu Mitchel, venit într-o pauză la masa pusă pentru liderii țărilor cu PIB-ul mic.
Acordul încheiat luni dimineața, după ora 5, arată că negocierile duse noaptea ”ca hoții” nu trebuie blamate doar pentru că la ele participă lideri ai ”ciumei roșii”, bine reprezentate în Consiliul European. La final, Klaus Iohannis ne-a anunțat că a obținut un rezultat remarcabil pentru România, care va avea dreptul la 79,9 miliarde euro pentru perioada 2020-2027. Este important să știm cum se compune suma care reprezintă 4 la sută din pachetul de 1.824 miliarde.
Cu câteva luni înainte de reuniune, cifrele avansate public arătau că România va avea alocări de 45 miliarde euro din bugetul multianual și de 33 miliarde din granturi și credite din pachetul de relansare. România, după spusele guvernului și ale președintelui, nu se află între țările lovite la temelia economiei de pandemie. Ca atare, România nu s-a putut ”lipi”de mai mulți bani pentru a ieși din criza pe care nu a declarat-o din motive electorale. Previziunile din februarie (78 miliarde euro) s-au împlinit, cu o mică ajustare, ajungând la ”marele succes” de 79,9 miliarde. Așa putem cântări mai exact dacă ”tăcerea e de aur”.
Citește pe Antena3.ro
