Ce lipseşte din sondaje?

Am mai spus că se impune găsirea unor repere stabile atât la nivel macroeconomic, cât şi microeconomic - al familiilor. De aceea ar fi fost relevant un sondaj de opinie, care să pună pe aceeaşi masă opiniile experților economici ai partidelor şi percepția populației privind Codul Fiscal. Lucru firesc în Elveția, unde părerea contribuabililor e solicitată la orice modificare a cadrului fiscal. Aşadar, vedem la tv cum oamenii sunt întrebați tot felul de „chestii”, însă în problemele importante nu-s chestionați. Şi nu-i prima oară când e omis esențialul. La ultimele sondaje încrederea s-a împărțit între Armată, Jandarmerie, DNA, SRI, SIE, Poliție, ANI, ANAF. Dar dacă în chestionar s-ar fi inclus şi familia, cu siguranță că ierarhia s-ar fi schimbat. Deşi aceasta n-are expunere mediatică precum DNA, Poliție sau ANAF, impactul său emoțional e mai mare. Şi, în fine, e bizar că pe lista reperelor cu impact mediatic sunt incluse băncile, însă nu apar Bursa, asigurătorii şi fondurile mutuale. Dar această „omisiune” măcar are o explicație, nu ca în cazul familiei. E o modă ca la televizor să apară instituțiile de forță, ce împart dreptatea, şi nu exponentele statului capitalist. Iar în aceste condiții e inexplicabil cum a primit România statutul de economie de piață funcțională dacă în sondaje nu apar instituțiile ce o reprezintă. Înseamnă că am rămas un stat ce funcționează pe bază de coerciție şi impact mediatic, care, din moment ce-i asigurat de televiziuni, poate fi asociat cu propaganda.