De ce nu o să mai votez

Din 1990 si pana acum am mers de fiecare data la vot. Chiar si atunci cand a trebuit sa-l votam pe Iliescu ca sa nu iasa cumva Vadim presedinte. Sau, mai precis, mai ales atunci. Si spun asta pentru ca imprejurarea aceea este foarte relevanta pentru tara in care traim. Atunci a trebuit sa votam un "rau" mai mic impotriva unui "rau" mai mare. Si acum, dupa 22 de ani, imi dau seama, ca de fapt, absolut la fiecare sesiune de alegeri a fost asa. Nu ne duce pur si simplu mintea sa depasim acest nivel al mediocritatii, multumindu-ne mereu cu "un pic mai bine", in loc sa facem o schimbare radicala, incepand chiar cu noi insine.

Anul asta mi-am dat seama ca nu are absolut nici un fel de rost sa mai merg la vot. Ca pur si simplu nu conteaza pentru cine trebuie. Si mai ales pentru ca traim intr-o "democratica dictatura" a unei false majoritati – adica acea minoritate care se duce la vot si-si alege stapanii de la masa carora ciuguleste, apoi, firimiturile. Adevarata majoritate nu voteaza dintr-un motiv foarte simplu: candidatii – TOTI CANDIDATII – sunt fix dupa chipul si asemanarea minoritatii care se duce la vot si-i trimite in Parlament si Guvern sau la Primarie. Si pur si simplu nu mai vreau sa consimt la aceasta cardasie ipocrita.

Daca ne-am duce la vot si noi, majoritatea care nu voteaza, dezastrul ar fi si mai mare: candidatii sunt aceiasi – nu exista alte optiuni – si nu am face decat sa le oferim o si mai mare legitimitate, fapt ce le-ar consolida si mai bine pozitiile.

Nu mai vreau ca prin votul meu sa legitimez nici macar juridic aceasta clasa politica. Nu mai vreau sa dau votul meu nici unui partid politic. Nu vreau sa mai votez pentru romanii care sunt inregimentati ca orbii in pseudopartidele politice de la noi, ca sa le fie tot numai lor bine. Nu mai vreau sa girez cu votul meu, dincolo de coruptie, ipocrizie, minciuna, demagogie, incompetenta si impostura, un anumit mod gresit de a gandi lumea de azi si viata omului modern – o conceptie toxica si inapoiata, care genereaza tocmai tarele inainte mentionate.

Pentru ca Basescu, Ponta, Antonescu, Hrebenciuc, Nastase, Vadim, Oprescu si restul marii gasti politice NU exista doar in exemplare unice. Exista fiecare in zeci si sute de mii de exemplare – in intregime, pe bucati sau in combinatii stranii, hibride, de bucati sau de intreguri. Toti acesti "mutanti" reprezinta majoritatea minoritatii care voteaza. Restul reprezinta exceptii si naivi.

Ii vad si-i aud in fiecare zi: in trafic, in spitale, in scoli, in biserici, in politie, pe strada, la cafenele, in magazine, in parc. Ei sunt la putere si-si perpetueaza puterea nestingheriti, cu fiecare ciclu electoral. In Romania, la putere este, de fapt, o anumita mentalitate care se exprima si actioneaza prin politicienii si liderii alesi. Toti acestia si votantii lor si-au croit o Romanie numai a lor, in care noi, restul, suntem tolerati. O falsa Romanie cu care eu nu ma pot identifica si pe care nu pot sa o recunosc. Si, daca nu o recunosc, nu o pot legitima prin vot. O Romanie extrem de reactionara, care a transformat Monarhia si Regele in exponate de muzeu – asa cum a facut odinoara cu Ion Ratiu sau Coposu. Iar exponatele de muzeu – se stie – sunt emotionante, dar INOFENSIVE.