Generalul sau Tata Puiu?

Iordănescu, severul antrenor, care nu ia în registru lejer nimic, nici în fotbal, nici în politică, nici în afaceri, nici în seriozitatea din propria familie, nu prea obişnuieşte să râdă. Cu toate acestea, de curând, a istorisit cu haz o secvenţă petrecută la meciul din grupele Campionatului de Tineret Under 21, la care se înfrunta noua garnitură a lui Rădoi cu Irlanda de Nord. Partida s-a disputat la Voluntari şi a dat câştig de cauză românilor cu 3-0. Meciul a avut loc pe cochetul stadion ridicat la Voluntari şi arena poartă numele remarcabilului antrenor Anghel Iordănescu. “La meci venise un observator străin de la UEFA, mă cunoşteam cu el din perioada în care făceam amândoi parte dintr-o comisie a forului european. Discutasem de mai multe ori la acele şedinţe, ne simpatizam. Când am dat nas în nas la meciul din Voluntari, am rămas niţel miraţi amândoi. Eu nu-l mai recunoşteam, se schimbase la înfăţişare. Dar el, observatorul străin, era uimit şi mi-a zis că a crezut că sunt mort: văzând numele stadionului Anghel Iordănescu, a bănuit că m-am dus la Cer, numai celor morţi li se acordă nume de stadioane. Eu îi mulţumesc prietenului meu, primarul Florentin Pandele, că mi-a pus numele pe stadionul cel nou şi asta mă onorează!” Iordănescu Puiu a obţinut cu Generaţia de Aur cea mai importantă poziţie la turneul final al Campionatului Mondial din America în 1994, a fost la un pas, la un penalty ratat la departajare, de a susţine semifinala cu Brazilia. După ce învinsese în grupe o pretendentă alintată, Columbia, România condusă de Iordănescu a câştigat mai sus de grupe meciul cu Argentina, campioana mondială. Toţi fotbaliştii antrenaţi de Anghel Iordănescu, inclusiv Hagi, au recunoscut că Iordănescu se impunea ca un lider de mare forţă. A ştiut mereu să ţină balanţa între severitate şi relaţia caldă, apropiată cu elevii săi. Era ba Generalul, ba Tata Puiu. Înainte de meciuri, lotul era ca într-o cetate cu podurile ridicate, nu era naveta obişnuită a rudelor în cantonament, nu ieşea nimeni din cuvântul Generalului. Dar Iordănescu ştia să fie şi Tata Puiu. În nopţile dinaintea derbiurilor, chema în camera lui de cantonament pe rând fotbaliştii şi le “antrena” şi sufletul, le betona moralul. În meciurile din grupe, la Mondial, Ilie Dumitrescu a jucat palid, neconvingător. Se lamenta Ilie că nu s-a acomodat cu fusele orare răsturnate, spunea că nu doarme noaptea. Împotriva reproşurilor generalizate, Tata Puiu l-a menţinut titular pe Ilie, care în partida cu Argentina de mai târziu a strălucit, a marcat două goluri şi i-a dat pasă de gol lui Hagi.