Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Despre nimeni nu este onorabil – aşa cum ştim cu toţii – să se poată spune că ,, a căzut (sau intrat, sau nimerit) ca musca în lapte’’.
Laptele este util, necesar, plăcut, în funcţie de persoană, vârstă şi situaţie, dar îl socotim al nostru, al oamenilor, odată ce îl obţinem de la mamiferele înmulţite şi crescute tocmai în acest scop.
El este, se pare, atractiv şi pentru muşte care însă îşi riscă inconştient viaţa şi, de regulă, şi-o pierd, prin exces de insistenţă; strică însă şi laptele sau, mai exact, alterează ireversibil dorinţa noastră de a-l savura.
De ce fac muştele aşa ceva? Este simplu, deci evident: din lipsa dotării cu inteligenţă, prevedere şi reflexe suficiente spre a le controla pulsiunea.
,,A intrat ca musca în lapte’’ - iată o vorbă despre cineva care se bagă în ce nu trebuie să se bage, ne strică toată dorinţa pe care o avem de a utiliza o şansă, care este a noastră şi pe care am pregătit-o cu grijă, şi în plus, nici el nu îşi face astfel un nume bun.
În relaţiile externe ale României, ne trezim din partea unor ţări demne de un foarte înalt respect şi de cea mai aleasă capacitate sau autoritate pe scena politică a lumii , cu emisari, reprezentanţi, explicându-ne cum să rezolvăm în ţară ceea ce ştim noi cel mai bine să rezolvăm, sub rezerva de a nu fi bănuiţi pe cine trebuie să numim în funcţii, de exemplu juridice, de nivel superior, cum să redactăm legi şi ce trebuie sau nu trebuie să conţină aceste legi.
Avem, confruntaţi cu această situaţie, să ne dorim ceva¬? Poate doar inteligenţa,prevederea şi reflexele adecvate ale persoanelor selectate de către mari democraţii pentru dialogul cu noi.
