Operată pe inimă, actriţa hrănea porumbeii

Cristina Stamate nu este doar o spectaculoasă actriţă de revistă, dar m-a impresionat şi prin sufletismul ei, prin inteligenţa arătată atât pe scenă, cât şi dincolo de ea, în purtarea şi discuţiile cu oamenii, pur şi simplu nişte trecători pe zebră. Inimoasa Cristina Stamate a aşezat sufletul în toate întâmplările vieţii ei şi uite că a dat rateuri chiar inima ei, de fapt cordul care devenise neputincios în gestionarea curgerii sângelui. A fost operată pe cord deschis de un teribil chirurg de boli cardiovasculare, profesorul Horaţiu Moldovan, cel mai tânăr membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. După ce s-a trezit din anestezie şi a simţit că operaţia îi restabilise alergarea sângelui, l-a rugat pe marele chirurg să-i dea drumul repede acasă, că n-are cine hrăni porumbeii, obişnuiţi de ea cu grăunţe puse pe balustrada balconului. ”Îi recunosc după sunetul ciocului fiecăruia când ciugulesc boabele de pe tabla balconului. Mi-e milă de porumbelul băiat căruia îi dau porţie dublă fiindcă renunţă la o parte din mâncarea lui ca s-o dea porumbiţei pe care o iubeşte. Porumbelul cavaler e frumos, porumbiţa cam slabă şi cam nasoală, dar e greu şi la porumbei să înţelegi dragostea. Vânzătoarele de la magazinul din colţ spun despre mine, nebuna aia care cumpără boabe cu sacul”. Nimeni nu poate uita cupletele cântate cu strălucire de Cristina Stamate, de exemplu cel despre soarta femeii prea adesea încovoiată de şale precum mânerul bastonului după ce a spălat o cadă de rufe. În prima zi a evenimentelor din 1989, Cristina Stamate s-a dus tiptil la Teatrul Tănase din pricina gloanţelor, dar n-a lăsat-o sufletul să-i vadă pe soldaţii care păzeau Palatul Telefoanelor cam înfometaţi şi le-a dat câteva franzele mergând târâş. De fapt nişte gloanţe nebune l-au ucis în acea zi pe colegul ei, Horia Căciulescu, chiar pe Calea Victoriei.