x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pragul de alfabetizare ajunge la bacalaureat

0
Autor: Dan Constantin 29 Mai 2018 - 07:36
Pragul de alfabetizare ajunge la bacalaureat


O nouă promoție de liceeni a dat petrecerea de absolvire. Orașele au fost colorate de marșurile voioase ale absolvenților, circa 200.000 de tineri pregătindu-se să ia, după ce trece bucuria balului, decizii pentru viitorul lor. Pragul bacalaureatului a devenit un hop care face o primă selecție mai dură după cei 12 ani de școală. Șocul camerelor de luat vederi din anii 2011, 2012, ani în care promovabilitatea a fost sub 50 la sută, s-a mai estompat. Anul trecut, doar 30 la sută dintre absolvenți nu au reușit să treacă Bac-ul. Potrivit propriei noastre estimări, din 2011 până acum, circa 520 de mii de tineri care au absolvit liceul nu au diploma de bacalaureat. Așadar, o jumătate de milion de tineri care formează o armată a eșecului în învățământul preuniversitar nu-și găsesc un rost, alimentând cu frustrări personale un front al nemulțumirilor sociale, ușor de manevrat și capturat de populism sau extremism. Deși s-au vehiculat câteva idei pentru a adapta examenul de bacalaureat la capacitatea intelectuală diferențiată a elevilor și la opțiunile lor de viitor, nu s-a schimbat nimic din procedura acestui prag al maturității. Consecințele au devenit tot mai presante pe piața muncii, unde ruptura dintre cerere și ofertă blochează dezvoltarea unor companii, învățământul profesional reprezentând abia 2-3 la sută din efectivele școlare. Tinerii cu liceul încheiat au un nivel de cunoștințe redus, dar fumurile „omului cu școală” îi împinge spre evaluări personale și pretenții mult peste realitate. Armata celor fără Bac îngroașă categoria șomerilor și a asistaților social, cad pe capul părinților până să accepte un serviciu de necalificat sau să învețe o meserie. Desigur, există și paleative la nivelul mai redus de instrucție. Iphone-ul a devenit pentru mulți tineri un înlocuitor de diplome și un certificat de competențe prin educație virtuală. Cei care trec spre facultăți mai au un respiro de câțiva ani până la confruntarea cu piața muncii, unde vor vedea dacă și-au ales bine profesia. Un grad de incultură economică extins la mulţi studenți, mai ales din zona umanistă, creează false așteptări și anunță eșecuri de integrare. Un raport al Curții de Conturi din anul 2016 făcea un tablou general al educației românești, cu o concluzie puțin luată în seamă: se cheltuiesc sume uriașe, mereu suplimentate, pentru a alimenta facultățile cu studenți tot mai slab pregătiți.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de