x close

Refacem infrastructura cu bani de la Apărare

0
Autor: Dan Constantin 14 Noi 2017 - 10:27

Miniștrii de Externe și ai Apărării din UE, reuniți luni la Bruxelles, au făcut un nou pas pe calea unei politici comune de apărare. Se permanetizează o structură de coordonare a acestei politici - PESCO -, fiind lansate câteva zeci de acorduri pentru programe concrete de cooperare, cu o componentă de finanțare. România participă la politica de apărare comună, CSAT aprobând zece programe de interes pentru integrare susținute la Bruxelles.

Apărarea comună europeană conține și un element explicit, dar nedeclarat de independență față de dominația Statelor Unite în materie de dotări. Concurența feroce dintre coloșii americani din industria de apărare și companiile europene este o realitate pe piața achizițiilor militare din UE. Această luptă este pregnantă și în România, unde aliatul strategic presează pentru a acapara cât mai multe comenzi din fondul de 2 la sută din PIB alocat Apărării. Patriot, ales în dauna franco-italianului SAMP/T sau a sistemului MEADS, mai ieftine și mai moderne; avioanele F-16 la mâna a treia sunt trecute deja în contul companiilor americane. Chiar și acorduri finalizate au fost anulate sau schimbate pentru a nu fi “săriți” din schemă americanii. Nemții s-au trezit cu programul de transportoare blindate tăiat la jumătate pentru a lăsa loc și americanilor intrați pe filiera elvețiană cu Pyranha. Schimbarea flotei de elicoptere militare, pentru care AIRBUS a construit o capacitate la Ghimbav, a intrat sub tutela Bell, care vrea să-și taie o felie groasă de cașcaval. Programul de fregate este și el reluat, probabil pentru a mai diminua din porția europenilor, rachetele MBDA își fac loc cu greu, deși francezii vor să dezvolte producția în România.

Pentru a nu face concurențiale acțiunile PESCO față de NATO, unde Statele Unite au pârghiile de comandă, grija reuniunii de luni pentru apărarea comună a fost să nu transmită un mesaj de dezangajare față de Alianță. Mai mult, la cerința NATO, a fost stabilit și un Schengen militar care să permită tranzitarea rapidă a trupelor și echipamentelor peste frontiere, asigurând viteza de intervenție. Problema pe care au ridicat-o oficialii NATO după exercițiile din Est pleacă din starea infrastructurii care nu poate suporta trecerea echipametelor militare grele. România ar putea astfel să aloce fonduri din bugetul de apărare pentru a repara și moderniza infrastructura critică. Ar fi de aici și beneficiul pentru civilii care dau din buzunarul lor 2 la sută pentru Apărare.

 

Citeşte mai multe despre:   Miniștrii de Externe

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de