Vă mai amintiţi când, în urmă cu vreo două luni, prim-ministrul şi ministrul transporturilor se contraziceau pe la televizor cu privire la datele de pornire a lucrărilor pentru autostrăzile din munţi? Invocând procedurile, dl Şova susţinea că autostrada Piteşti-Sibiu – care, ca tronson al coridorului IV european, beneficiază de finanţare din fonduri europene – ar urma să înceapă prin 2016. Imediat, premierul Ponta l-a corectat aproape vehement, tot pe la televizor, menţionând pentru respectivul demaraj chiar acest an! Dl Şova şi-a făcut o aspră autocritică, bineînţeles tot la televizor! Mai zilele trecute, şeful CNADNR nici n-a mai vorbit de începuturi, trecând direct la termenul de finalizare: 2020! Ştiţi însă în ce stadiu concret se află problema acum?! S-au anunţat între timp licitaţiile pentru 10 tronsoane de autostradă. Autostrada Piteşti-Sibiu nici nu figurează printre cele 10! Ca să fie clar!
La fel de clar se prezintă lucrurile şi în ce priveşte celălalt tronson de traversat munţii: Comarnic-Braşov. Acesta n-are finanţare nici din fondurile europene şi nici de la bugetul statului. Se bazează pe o ipotetică finanţare privată în regim de concesiune. N-a văzut însă nici dracu’ finanţare privată pentru o autostradă într-o colonie! Termenul de pornire era aprilie, apoi a fost mutat în iunie şi deja a ajuns „anul acesta”!
A pune toate acestea în cârca guvernului Ponta ar fi o aiureală. E adevărat că n-ar fi prima, dar cu asemenea încriminări gratuite îi lăsăm pe adversarii politici ai PSD să se ocupe. Noi, constatând doar că guvernul Ponta nu face în domeniu excepţie de la linia guvernărilor anterioare, punem articulat întrebarea: cum se face că toate administraţiile, indiferent de culoarea lor politică, din întreaga perioadă postcomunistă, au evitat (nu ezitat, ci evitat!) să lege printr-o autostradă Bucureştiul de Ardeal?! Nu este vorba în această privinţă nici de lipsă de bani, nici de incompetenţă. Ar fi ilogic să se spună că nu s-au găsit câteva miliarde de dolari din zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru infrastructură rutieră în peste două decenii! Ar fi o idioţenie să se pretindă că n-a existat competenţa necesară pentru construcţia de autostrăzi de traversare a munţilor când acelaşi popor – pe vremea comunismului, acela „ineficient şi neperformant”! – a străpuns munţii pe mai multe trasee pentru a asigura legăturile rutiere sau feroviare între provinciile istorice ale României! Să nu ne facem a fi uitat că guvernul Năstase, cotat de atâţia drept cel mai performant dintre guvernele postdecembriste, a pus punctul pe i în domeniu: când a fost să facă un cadou americanilor pentru primirea României în NATO le-a dat să construiască în condiţii halucinant de avantajoase o autostradă. Care?! Braşov-Borş, deci una care să lege Ardealul de capitala Ungariei şi nu cumva de capitala României.
Nu prea este deci vorba de a ajunge să reuşim a trece Carpaţii cu o autostradă, ci este vorba mai degrabă de a nu ajunge cumva să trecem Carpaţii cu o autostradă! Ca la o comandă politică: din partea cui şi cu ce scop?!