Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miercuri, 6 aprilie 2016, la Curtea de Apel București s-a judecat apelul în dosarul în care șefa DNA Laura Kovesi a cerut uriașa sumă de 1.000.000 lei daune morare pentru că, într-o emisiune de televiziune, câțiva jurnaliști au pus întrebări și emis opinii absolut normale într-o societate democratică față de un eveniment public comentat de întreaga presă.
Am fost obligați la fond, de judecătorul Crina Buricea de la Tribunalul București, la plata unor daune de 250.000 (aproape 60.000 de euro), o sumă colosală pe care reclamanta Laura Kovesi nu a putut să o justifice. A recunoscut în sală că nu poate dovedi prejudiciul. Nu a depus niciun înscris pentru a dovedi prejudiciul, dar i s-au acordat despăgubiri reprezentând contravaloare unui apartament în Capitală, cea mai mare sumă acordată vreodată într-un dosar de presă.
Am avut parte de un simulacru de judecată. Judecătorul fondului Crina Buricea nu a putut indica în sentință care sunt probele cu care reclamanta a dovedit fapta noastră ilicită. Împotriva noastră s-a folosit pur și simplu un Raport al Inspecției CSM prin care Laurei Kovesi i s-a apărat reputația față de comentariile apărute în întreaga presă în iunie 2014, pe marginea acuzelor aduse acesteia și președintelui ICCJ Livia Stanciu, de către deținutul Sandu Anghel.
Întreaga sentință nu este decât o transpunere a Raportului Inspecției CSM de apărare a reputației doamnei Kovesi, într-o sentință civilă de pedeapsă, în cadrul unui proces în care nu au contat apărările noastre, ci doar ce era scris în respectivul Raport. CSM nu are atribuții prin lege în a stabili vinovăția jurnaliștilor, iar materialele Inspecției CSM acuzatoare la adresa presei sunt emise unilateral, în absolut toate cazurile fără audierea jurnaliștilor acuzați de afectarea independenței sistemului judiciar.
Semnalăm opiniei publice că jurnaliștii nu mai sunt judecați pe probele care se produc în instanță, ci pe baza Rapoartelor Inspecției CSM – care nu are atribuții în stabilirea răspunderii civile a unor persoane și nu poate emite cu autoritate de lucru judecat – atunci când este vorba de magistrați precum șefa DNA Laura Kovesi.
Am declarat apel împotriva sentinței nedrepte de la fond. La primul termen din 23.03.2016 s-a forțat judecarea nostră în regim de urgență, după ce ni s-au respins absolut toate probele în apărare cerute. Până și înregistrările de la ședintele de fond de la Tribunalul București – cu care intenționăm să dovedim că Laura Kovesia spus în sală că nu poate dovedi că a suferit un prejudiciu – ne-au fost refuzate, așa cum ne-au fosr refuzate aceleași înregistrări și pe toată perioada cât dosarul a stat la Tribunalul București. Ni s-a interzis practic accesul la propriul dosar.
Ce judecată dreaptă putem avea în apel, când nu ni s-a primit niciun act la dosar și ni s-au respins absolut toate probele? Au fost obligați la plata de daune până și jurnaliști care nu au făcut nicio afirmație la adresa reclamantei Kovesi.
Citește pe Antena3.ro
Nu mică ne-a fost mirarea să descoperim după încheierea ședinței de judecată din apel că din completul care ne-a respins toate probele, judecătoarea Andreea Doris Tomescu a fost în trecut procuror DNA și a devenit judecător prin votul dat de CSM, din componența căruia a făcut parte și reclamanta Laura Kovesi, pe când era Procuror general. Judecătoarea Andreea Doris Tomescu nu a înțeles să se abțină, deși este de notorietate că reclamanta Laura Kovesi, în calitate de șefa a DNA, a atacat în 2015 cu contestație în anulare sentința definitivă de achitare a Marianei Rarinca, pe motiv că unul dintre judecătorii apelului s-ar fi aflat în incompatibilitate pentru simplu fapt că înainte cu trei ani de pronunțarea soluției de achitare ar fi avut o discuție contradictorie în CSM cu partea vătămată Livia Stanciu.
Contestația în anulare a fost admisă în cazul Rarinca pe motiv de incompatibilitate a judecătorului, din motivul arătat, dar iată că în cazul unde șefa DNA este reclamantă, aceasta vede normal să fie judecată de un fost procuror DNA pe care ea l-a avizat ca judecător.
Evident, nu putem spera la o judecată dreaptă, în condițiile în care problema nevinovăției noastre nu ține de probele din dosar, ci de cine ne judecă, actul de justiție devenind o loterie în care poți avea șansa sau ghinonul să nimerești la anumiți judecători.
Prezenta noastră scrisoare deschisă nu urmărește decât să tragă un semnal de alarmă în societate față de modul în care considerăm că suntem hărțuiți în instanțe de șefa DNA Laura Kovesi, fără ca în apărarea noastră să mai conteze probele și nici măcar aparența unui proces echitabil.
