Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La gurile defileului Oltului, la Tălmăcel, în judeţul Sibiu, arheologul Petre Beşliu a descoperit prima cetate medievală contruită de români.
La gurile defileului Oltului, la Tălmăcel, în judeţul Sibiu, arheologul Petre Beşliu a descoperit prima cetate medievală contruită de români.
De mărime relativ mică, cu latura de aproximativ 13 metri, cetatea este construită din pietre mici legate cu mortar în care se observă varul care nu este amestecat cu nisip. Cu valul de pământ care acoperă zidăria şi care nu depăşeşte doi metri înălţime, această construcţie este una relativ modestă, dar inclusă în ansamblul de apărare al defileului Oltului şi al Sudului Transilvaniei. Potrivit specialiştilor, în interiorul cetăţii a
existat o altă construcţie de cărămidă, fapt ce confirmă că aici a existat si o clădire de locuinţă destinată cneazului.
MENIRE. Aflată în proximitatea râului Olt, cetatea avea rolul de a dubla capacitatea de supraveghere graniţei estice a occidentului medieval, dar şi a graniţei de Sud a Transilvaniei. Dealul din Tălmăcel a fost ţinut zece ani sub observaţie, după ce a atras atenţia cu denumirea "Valea turnului" şi "Vârful Turnului", deşi localnicii leagă denumirile de construirea turnului bisericii din sat. Potrivit arheologului Beşliu de la Muzeul de Istorie Sibiu, impactul descoperirii ar trebui să fie unul considerabil ţinând cont de faptul că în zona Mărginimii Sibiului monumentele rămase în picioare sunt din secolul al XVIII-lea. "Când găseşti urme ale unor contrucţii din material durabil, din secolul al XV-lea sau chiar al XIV-lea este un eveniment deosebit pentru că poţi face legături între zonele cu concentrare mare de populaţie românească din Mărginime cu cele din ţara Hgaţegului", susţine Beşliu. Potrivit documentelor vremii, cetatea aflată la marginea Regatului Ungariei şi a Voievodatului Transilvaniei, în contextul relaţiilor care au existat între Regatului Ungariei şi Ţara Românească, evidenţiază contribuţia românilor la securitate a zonei.
CNEAZUL HERTZE
La începutul secolului al XVI-lea, un aşa-numit cneaz Hertze, care plătea impozit Sibiului, a devenit un personaj atât de important încât este folosit de către regalitate într-o solie în Ţara Românească. "Numele Hertze derivă de la denumirea de hertzog – conducător militar. Este un Dux pomenit în documentele medievale. Titlul de hertzeg îl avea şi Mircea cel Bătrân în legătură cu Ducatul Amlaşului", susţine Beşliu. Astfel, exista un personaj puternic în această zonă care avea tendinţa de a ajunge în rândul clasei dominante din Ungaria. Hertze poate fi cel care a construit sau cel care a beneficiat de această fortificaţie şi care, prin participarea la lupta de la 1493, putea pretinde un titlu nobiliar.
Arheologii consideră că cetatea se leagă de primele atestări ale românilor din Tălmăcel. Alături de românul pomenit că a adus lemne pentru construcţia cetăţii de la Turnul Spart de pe Olt, acestea sunt singurele date legate de românii din secolele XV-XVI.
Materialul arheologic descoperit la cetatea Tălmăcelului se rezumă la câteva fragmente de oale din lut, cuie din fier etc.
Cercetătorii au reuşit să scoată la lumină numeroase fragmente din fier care aveau utilitate în activităţile vremii.
