Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toate procesele declanşate de Ioana Băsescu împotriva celor 30 de înscrieri la Cartea Funciară a sechestrelor asigurători instituite de Parchetul General asupra terenurilor de la Nana au fost suspendate de Tribunalul Călăraşi.
Asta, deoarece se aşteaptă soluţionarea definitivă a procesului pe care fiica cea mare a fostului preşedinte l-a intentat Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vedere anulării regulamentului prin care aceste sechestre se înscriu de facto în Cartea Funciară. În prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti, fie ele civile sau penale, există nu mai puţin de 32 de procese care vizează acest obiectiv.
Lucrurile nu par să se deruleze exact apa cum şi-a imaginat Ioana Băsescu, întrucât Curtea de Apel Bucureşti a decis să ia în discuţie cererea sa, în contradictoriu cu ANCPI, abia în data de 19 ianuarie 2016.
De aproximativ două luni, Ioana Băsescu pare a-şi concentra toată energia pentru ştergerea din documentele care atestă dreptul de proprietate asupra celor 291 de hectare de teren care alcătuiesc moşia de la Nana a menţiunilor înscrise de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi referitoare la sechestrul asigurător instituit de Parchet pe fiecare din parcelele achiziţionate de la obscura firmă Berfige.
Afacerea “Nana” reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte imobiliare în care este implicată familia Băsescu. Deşi procurorii au demarat şi instrumentat o anchetă privind modul în care au fost constituite loturile care alcătuiesc moşia prezidenţială, niciun membru al familiei Băsescu nu a fost pus, încă, sub acuzare în acest dosar. Întrebările legate de modul în care a fost acordat creditul CEC Bank, cu care Ioana Băsescu a cumpărat cele 291 de hectare rămân încă fără răspuns.
Sechestrul penal îi dă bătăi de cap
Parchetul General a instituit, la data de 17 februarie 2015, în dosarul penal 236/P/2014, în care este cercetat modul în care mai multe persoane din localitatea Nana şi-au reconstituit dreptul de proprietate, măsura sechestrului asigurător asupra loturilor comasate care constituie moşia achiziţionată de Ioana Băsescu, prin credit de la CEC. Fiica fostului preşedinte a contestat această măsură, în data de 20 februarie 2015, la Judecătoria Olteniţa. Ulterior, în 27 februarie, fiica cea mare a lui Traian Băsescu a renunţat la acţiune. Cu toate acestea, a înaintat o acţiune identică la Tribunalul Călăraşi, solicitând ridicarea sechestrului instituit de Parchet. Instanţa a respins, în 5 februarie, contestaţia Ioanei Băsescu, printr-o hotărâre definitivă.
Procurorii au instituit această măsură pe fiecare lot în parte, fapt ce face imposibilă dezmembrarea terenului şi vinderea, măcar în parte, a acestuia. În data de 21 aprilie 2015, Ioana Băsescu a atacat, la Judecătoria Olteniţa, prin nu mai puţin de 30 de acţiuni, un număr de 30 de încheieri la Cartea Funciară făcute de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, cu menţiunea instituirii sechestrelor asigurătorii. Procesele, pe fond, au fost pierdute fără excepţie la mijlocul lunii iunie şi începutul lunii iulie, cererile Ioanei Băsescu fiind respinse ca neîntemeiate.
Fiind vorba despre 30 de procese separate, fiecare cauză în parte îşi urmează individual cursul în instanţe. Deşi a pierdut, pe fond, toate cele 30 de procese, Ioana Băsescu a atacat hotărârile Judecătoriei Olteniţa în doar 28 dintre cauze. Chiar dacă sechestrul parchetului a fost instituit pe toate loturile, iar acest lucru a fost înscris în Cartea Funciară aferentă fiecărui lot supus măsurii, fiica cea mare a fostului preşedinte a renunţat să mai facă apel în dosarele 1181/269/2015 şi 1204/269/2015, deschise şi pierdute la Judecătoria Olteniţa referitoare la menţiunile Oficiului de Cadastru Călăraşi în Cartea Funciară nr. 7753 şi 7760, ambele emise în data de 1 aprilie 2015. Cele două cauze au fost pierdute de Ioana Băsescu în 17 iunie, respectiv 1 iulie 2015, fiind depăşit cu mult termenul de 30 de zile în care hotărârile puteau fi atacate cu apel. În toate celelalte 28 de dosare, a fost formulat apel la Tribunalul Călăraşi.
Cere anularea reglementărilor legale care o dezavantajează
În data de 4 septembrie 2015,s-a depus o cerere la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, prin care solicită instanţei anularea Ordinului nr. 700/2014 al directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Marius Arthur Ursu.
Respectivul ordin, publicat în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 571 bis din data de 31 iulie 2014, aprobă de fapt noul Regulament de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară. Acest nou regulament prevede faptul că sechestrele asigurătorii dispuse prin ordonanţă de către Parchet asupra unor bunuri imobile se înscriu de facto în Cartea Funciară a proprietăţii în cauză.
Astfel, Ordinul aprobă regulamentul în cauză şi abrogă, totodată, reglementările anterioare în materie emise prin Ordin al Directorului ANCPI în anii 2006, 2009 şi 2010. Articolul 11, indice 1 din regulament prevede faptul că partea a III-a a cărţii funciare desemnată în conţinutul cărţii funciare şi prin litera “C” cuprinde, la litera “c)” , “sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale”.
La articolul 162, alineat 2 se arată că “se intabulează dreptul de ipotecă legală în condiţiile art. 253 Cod de procedură penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi a procesului verbal de sechestru, care va cuprinde identificarea imobilului”.
La articolul 195, alineat 5, se prevede că “Sechestrul dispus în condiţiile art. 249 Cod de procedură penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asigurătorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată”.
Deşi acţiunea Ioanei Băsescu a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în 4 septembrie, abia la începutul acestei luni instanţa a decis să stabilească un prim termen de judecată în acest dosar şi asta abia la începutul anului viitor, în data de 19 ianuarie 2016.
290,41 hectare teren are moşia de la Nana. Aceasta a fost cumpărată cu un credit CEC de 4,6 milioane de lei oferit în timp record şi prin telefon.
Astăzi, pronunţarea în patru cauze
Un alt element cel puţin ciudat, din punct de vedere procedural, îl reprezintă tergiversarea soluţionării acstor acţiuni civile ale Ioanei Băsescu de pe rolul instanţelor din Călăraşi referitoare la menţiunile Oficiului de Cadastru Călăraşi cu privire la înscrierea în Cartea Funciară a sechestrelor instituite de Parchet. Doar 20 cele 28 de cauze rămase pe rolul instanţelor, pentru care Ioana Băsescu a formulat apeluri, au fost soluţionate.
Este vorba despre dosarele care vizează menţiunile OCPI Călăraşi la Cartea Funciară, emise în data de 1 aprilie 2015. În toate aceste cauze, instanţa de apel a decis suspendarea judecăţii până la soluţionarea definitivă a dosarului deschis, în 4 septembrie, de Ioana Băsescu, la Curtea de Apel Bucureşti, referitor la anularea Ordinului directorului ANCPI nr. 700/2014. 
Asta, cu toate că, între cele două speţe nu există aparent nicio legătură de cauzalitate, având în vedere că Ordinul de aprobare a noului Regulament ANCPI îşi produce efectele cu mult înainte ca Parchetul să instituie măsura sechestrului asigurător pe terenurile de la Nana. În alte patru cauze similare, instanţa urmează să se pronunţe chiar astăzi, 18 noiembrie. Pentru alte şase cauze, însăşi Ioana Băsescu a formulat cereri de suspendare a judecăţii, toate solicitările fiind aprobate.
De altfel, deşi se judecă pentru eliminarea menţiunilor din Cartea Funciară a sechestrelor asigurătorii instituite de Parchet pentru fiecare lot în parte cumpărat de la SC Berfige SRL, Ioana Băsescu nu a atacat cu recurs niciuna dintre soluţiile Tribunalului Călăraşi prin carea fost suspendată judecarea până la soluţionarea dosarului de la Curtea de Apel Bucureşti.
Posibile scenarii ale demersului
Instituirea măsurii sechestrului asigurător penal asupra unor terenuri face imposibilă vânzarea, dezmembrarea sau înstrăinarea sub orice formă a acestora până la finalizarea procesului penal printr-o decizie definitivă. Practic, această măsură nu împiedică proprietarul terenurilor sechestrate să dea în arendă moşia, să lucreze terenurile şi să obţină profit din activitatea agricolă pe care o desfăşoară pe aceste suprafeţe.
Singurul impediment de ordin patromonial îl reprezintă imposibilitatea vânzării. În caz de înstrăinare de sub sechestru a terenurilor, cel care a făcut acest lucru săvârşeşte infracţiune. Ca fost avocat şi actual notar, Ioana Băsescu ştie, cu siguranţă, acest lucru.
Specialiştii în piaţa imobiliară susţin că un teren gajat la bancă poate fi gajat şi a doua oară, pentru garantarea unui credit nou sau pentru obţinerea unei refinanţări a creditului existent. Cum, însă, aceste terenuri pentru care se luptă, în prezent, Ioana Băsescu, se află sub sechestru penal, această operaţiune devine, la rândul ei, imposibilă.
Citește pe Antena3.ro
