Dosarul moșiei Băsescu prinde rădăcini la Tribunalul Călărași

De mai bine de doi ani, de când dosarul privind modul ilegal și abuziv în care au fost reconstituite drepturile de proprietate asupra terenurilor agricole din comuna Nana, județul Călărași, vâdute firmei-fantomă Berfige și, ulterior, fiicei fostului președinte Traian Băsescu, procesul este departe de a primi o soluție, chiar și pe fond. Tribunalul Călărași, instanța sesizată în mai 2015 de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, a amânat, până în prezent, nu mai puțin de 34 de termene de judecată, fiind ocupată, mai mult, în prima fază, de revocarea măsurii controlului judiciar dispus pe numele foștilor membri ai Comisiei de Fond Funciar Nana. Admi­nistrația Domeniilor Statului, constituită parte civilă în acest proces, a fost, la rândul ei, așteptată timp de mai multe termene pentru a preciza suma cu care se constituie parte civilă și, apoi, pentru a defalca, pentru fiecare inculpat în parte, prejudiciul estimat a fi fost produs. După 24 de luni de judecată, cauza este din nou amânată, pentru că, de la dosar, fie lipsesc martori, fie lipsesc înscrisuri, fie nu există expertiza solicitată. În acest timp, terenul de 290,41 hectare, cumpărat de Ioana Băsescu, cu credit de la CEC, se află și la ora actuală sub sechestru penal, instituit în acest dosar.

În cele 34 de termene de judecată câte s-au scurs din mai 2015, instanța a audiat în cazul fraudelor funciare de la Nana doar câțiva martori care s-au prezentat. În primul an al procesului, Tribunalul Călărași a decis, pe bandă rulantă, să revoce măsura controlului judiciar instituit pe numele inculpaților și să elimine obligațiile acestora. Toate deciziile Tribunalului Călărași au fost întoarse de către Curtea de Apel București.

Astfel, primul termen de judecată al dosarului, care a avut loc în 18 iunie 2015, a început cu o amânare, după ce magistrații au constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar instituită de Parchet pe numele ceor trimiși în judecată, pe care, inițial, a menținut-o. În 9 iulie 2015, cauza a fost din nou amânată, după ce un avocat a invocat imposibilitatrea prezentării la instanţă, din motive medicale. Același lucru s-a întâmplat la termenul din 16 iulie 2015, pentru ca procesul să se reia în 6 august, când Tribunalul Călărași a reușit doar să reconfirme legalitatea și temeinicia controlului judiciar.

În 28 august 2015, cauza s-a amânat în vederea restituirii la Parchetul General a dosarului, iar în septembrie dosarul a fost restituit la procuror, instanța luând act de existența măsurii controlului judiciar și respingând sesizarea Poliției Oltenița – Serviciul Urmăriri, în ceea ce-l privește pe unul dintre cei trimiși în judecată.

Controlul judiciar, ridicat la Călărași, reinstituit la Curtea de Apel București

După întoarcerea de la Parchet la instanță a dosarului, Tribunalul Călărași a fost ocupat, o bună perioadă, să revoce succesiv controlul judiciar instituit pe numele inculpaților. Astfel, în 2 octombrie 2015, s-a decis prima dată înlăturarea acestei măsuri, iar în data de 22 octombrie 2015, judecata a fost iar amânată pentru lipsă de procedură și pentru lipsa de la instanţă a dosarului de fond. Atunci, magistratul a cerut citarea, pentru termenul următor, a inculpaților și martorilor lipsă, precum și a altor subiecți procesuali, menționând ca aceștia din urmă să comunice instanței dacă se constituie sau nu părți civile și cu ce sumă. În 5 noiembrie 2015, Tribunalul Călărași a solicitat Curții de Apel București încheierea prin care s-a dispus începerea judecății în cauză.

În 23 noiembrie 2015, după ce Curtea de Apel a schimbat decizia revocării contro­lului judiciar, instanța de fond a revocat iarăși această măsură. În 10 decembrie 2015, dosarul a fost amânat pentru lipsă de apărare, iar în 4 ianuarie 2016, pentru a se reveni cu o adresă către Agenția Domeniilor Statului, constituită parte civilă, nu înainte de a mai fi revocat o dată controlul judiciar.

În 28 ianuarie 2016, cauza a fost amânată pentru lipsa dosarului de fond și pentru ca avocații inculpaților să studieze cererea ADS de constituire ca parte civilă. În 18 februarie 2016, cauza a fost amânată din nou, pentru a se trimite către ADS o adresă cu solicitarea de a defalca prejudiciul pentru fiecare inculpat în cauză. În 3 martie 2016, este iar revocat controlul judiciar.

În 17 martie 2016, ADS cere amânarea cauzei, pentru a-și putea prezenta preten­ţiile civile. După ce, în sfârșit, la aproape un an de la începerea procesului, ADS a transmis cererea de pretenții, avocații inculpaților au cerut, în 7 aprilie, amânarea pentru a studia aceste pretenții. Au urmat, apoi, alte amânări, pentru lipsă de procedură, lipsă de apărare, adminis­trarea probatoriilor, citarea martorilor, lipsa acestora de la instanţă, audierea lor și așa mai departe.

Stadiul în care se află acest proces, în prezent, nu este deloc unul încurajator. În luna martie a acestui an, instanța a amânat judecata pentru ca Tribunalul și Parchetul General să ia la cunoștință despre obiec­tivele unei expertize cerute în dosar, iar la ultimul termen de judecată, care a avut loc în 11 mai, s-a amânat din nou, pentru că raportul de expertiză lipsea de la dosar. Procesul va fi reluat în 13 iulie, în plină vacanță judecătorească.

Dosarul a fost început de Corpul de Control al Guvernului

În 5 mai 2015, Secția de Urmă­rire Penală și Criminalistică din Parchetul General a finalizat rechi­zitoriul privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, conflict de fals inte­lectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu, spălare de bani și fals în declarații, după ce, cu un an înainte, Corpul de Control al Guvernului Ponta a sesizat procuratura în legătură cu legalitatea retrocedărilor de terenuri agricole amplasate pe raza localității Nana, județul Călărași. Vizați sunt foștii membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar Nana, dar și cei ai Comisiei Județene Călărași de Fond Funciar, după ce o anchetă internă a stabilit faptul că unele cererei de reconstituire sau de constituire a drep­tului de proprietate au fost depuse de acești membri sau de rudele lor, că au fost depuse acte de stare civilă false, precum și contracte de arendă fictive sau antedatate.

290,41 hectare din aceste terenuri retrocedate prin fals au ajuns, în 2013, în posesia Ioanei Băsescu. Agent imobiliar a fost ex-consilierul prezidențial Adrian Rădulescu, acesta pretinzând că este trimi­sul Elenei Udrea. În final, Ioana Băsescu a oferit prețul maxim pentru moșia de la Nana

Procurorul: „La Nana a fost înființat un grup infracțional organizat”