x close

Elena Cuza, minunata si demna principesa

0
01 Mar 2004 - 00:00

In spatele oricarui om politic mare se afla, adesea in modestie si anonimat, un mare si ales suflet de femeie.

Capricioasa cum e, viata scoate uneori la iveala oameni-giuvaer, precum aceasta sfioasa doamna. Noua nu ne ramane decat sa le pretuim stralucirea.
ROXANA ROSETI

O silueta tremuranda isi framanta mainile cu disperare in plina noapte. Este atenta, nu cumva sa-i observe zbuciumul vreo slujitoare. Vorbeste singura, iar cuvintele-i soptite tradeaza indoielile unui suflet nobil: "Sunt prea slaba, prea firava, alaturi de un sot prea aspru. Nu pot suporta aceasta povara. Dar, curaj. Dumnezeu ma va ajuta, pentru ca vom crede in misiunea noua pe care ne-a dat-o, pentru ca voi uita de mine pentru tara". Doamna Elena Cuza se zbate, rugandu-se singura in iatac, intr-o noapte de ianuarie. A primit vestea alegerii: era 5 ianuarie 1859, iar adunarea electiva de la Iasi il proclamase in unanimitate domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie, Bucurestiul il va alege domn al Munteniei pe acelasi candidat. Sufletul ei de femeie simpla, ce nu putea suferi eticheta, a simtit imediat povara coroanei domnesti.

Teama si stare de confuzie

Anturajul nu o gasea frumoasa: mica, subtire, cu o expresie severa, timida. O micuta conservatoare ce gandea ca viata politica nu li se potriveste femeilor. Dubla alegere ca domnitor a lui Cuza din ianuarie 1859 a venit ca o surpriza pentru ambii soti. Desi si-a controlat emotiile fata de cei din jur, teama Elenei a sporit. Era tanara si lipsita de experienta, complet nepregatita pentru noua situatie. Iata ce iiscria mamei ei: "Mane voi merge la o receptie si marturisesc starea de confuzie. Am trait intotdeauna departe de societate si nu cunosc nici eticheta, nici obligatiile pe care trebuie sa mi le asum. Sper in generozitatea compatriotilor mei, care-mi vor ierta naivitatea si simplitatea". (cf. Magazin istoric, ian. 1998).
Fascinanta personalitate a lui Alexandru Ioan Cuza avea sa marcheze secolele XIX si XX cum putini conducatori romani au reusit s-o faca. Doar sapte ani de domnie... Dar ce ani! Ani de occidentalizare si creare a structurilor unei tari moderne.

Suflet caritabil

Cu tinuta dreapta, cu parul negru pieptanat in doua parti, in rochii dantelate, cu camelii albe in par, Elena se straduia din rasputeri sa se ridice la nivelul asteptarilor si al indatoririlor sociale ce iireveneau ca prima doamna a tarii. Lua parte la ceremoniile de la palat, prezida dineuri, organiza baluri si spectacole de teatru, primea personaje importante in audiente particulare. Dar... Intr-una din salile palatului, prietenii o gaseau deseori croind haine pentru saraci.
Atentia ei s-a indreptat mai ales asupra orfanilor. A creat azilul care ii poarta numele, instalat la Cotroceni, in 1862. S-a preocupat si de educatia femeilor, de problemele batranilor, de imbunatatirea conditiilor din spitale, a intemeiat muzee si a ctitorit monumente publice. Alecsandri ii va dedica "Mariei Sale Doamnei" volumul de poezii populare, ca un semn al legaturii dintre sufletul ei si al poporului roman. Deja, in cercurile inalte, era numita "minunata principesa ".

Momente de cumpana

Cuza era un mare patriot, dar, dupa cum subliniaza unii dintre contemporanii sai, din nefericire, cam libertin. Elena a cautat sa-l impuna celor ce nu-l priveau cu ochi buni. O pandeau o camerista platita, care-i vindea tainele vietii particulare, si boierii invidiosi pe Cuza. Doamna Elena, cu obisnuita ei tinuta dreapta, strangea mana tuturor si zambea.
Viata sentimentala tumultuoasa a lui Cuza a creat deseori momente de criza, marcate de mai scurte sau mai lungi perioade de despartire, cand Elena pleca in strainatate, mai ales la Paris. Ea si-a ascuns cu demnitate suferinta, chiar si atunci cand problemele personale au devenit publice.
Istoricii noteaza ca, atunci cand se pregatea abdicarea domnitorului, organizatorii loviturii de stat din 1866 au avut grija sa izoleze apartamentul Elenei Cuza si camerele copiilor. Elena a incercat sa ajunga la sotul ei, dar i s-a raspuns ca nu se mai afla in palat. Apoi, acesta a parasit tara, fara sa o mai astepte. Intreaga familie i-a cerut Elenei sa divorteze. Desi multi o acuzau de lasitate, a simtit ca tot ce putea face era sa nu-l paraseasca.

Totdeauna alaturi

Dorea sa-i fie alaturi domnitorului, cu riscul de a-si calca in picioare demnitatea. Avea convingerea ca daca ar proceda altfel, viata i-ar fi de prisos. Sotul ei era acum un exilat, era deci datoria ei sa-i stea in preajma. Impreuna cu copiii din flori, si-a urmat sotul in exil, veghindu-l pana in ultimele clipe ale vietii.
Anii de exil ai lui Cuza au fost cei mai fericiti pentru ea. Au calatorit impreuna la Ems, Paris, Aix les Bains, Reichenhall, si-au cumparat o casa frumoasa la Dabling, langa Viena, o alta vila langa Florenta, pentru a se stabili in final la Heidelberg. Castigase, in sfarsit, respectul lui Cuza, chiar daca nu si dragostea. L-a ingrijit, cat a fost bolnav, in ultima perioada a vietii, si l-a vegheat cand i-a murit in brate, la Hotelul Europa din Heidelberg. Dupa moartea sotului, Elena s-a intors in tara. Cuza a fost inmormantat la Ruginoasa, Iasi, iar in 1944 ramasitele pamantesti au fost duse la Curtea de Arges, apoi la Biserica Trei Ierarhi din Iasi.

Epilog

O batranica invesmantata in straie negre isi face plimbarea zilnica. "Ce frumoasa a fost ziua de ieri", gandeste ea.
Se implinisera 50 de ani de la Unire si ii primise la casuta sa din Piatra-Neamtpe studentii adusi de profesorul Nicolae Iorga. A avut emotii naucitoare pentru o femeie de 83 de ani. I s-au adresat omagii din toate colturile tarii, carora le-a multumit "in numele lui Alexandru Ioan Cuza". "Am supravietuit tuturor", isi spune ea cu mandrie. Intr-adevar, Elena Doamna, batranica in negru, supravietuise tuturor celor care ii marcasera viata in vreun fel.
A murit la putin timp dupa aniversarea unei jumatati de veac de la Unirea Principatelor.
Cea care se bucurase, in timpul vietii, de simpatia imparatului Frantei, Napoleon al III-lea, a prietenilor apropiati lui Cuza, a lui Carol I, Ferdinand si a Mariei a parasit aceasta lume cu demnitate, la fel cum a trait.


CV

  • Elena Cuza, pe numele ei de fata Elena Rosetti-Solescu, era fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti si a Catincai Rosetti, nascuta Sturdza.
  • S-a nascut la 17 iunie 1825 la Solesti, in tinutul Vasluiului, inrudindu-se cu neamul Sturdzestilor, al Balsilor si al Cantacuzinilor.
  • A primit o educatie aspra, caracteristica epocii: guvernanta, pension. Plus anturajul literar al matusii sale, Agripina Sturdza. In 1844 l-a intalnit pe Cuza si a decis ca e omul de care vrea sa-si uneasca destinul. S-a stins din viata la 2 aprilie 1909.
  • A fost inmormintata la Solesti, proprietatea familiei.


INEDIT

Elena nu putea avea copii, prin urmare, trecand peste resentimente, i-a infiat pe cei doi baieti ai domnitorului, Alexandru (Sasa) si Dimitrie, rod al iubirii acestuia cu Maria Obrenovici, fiica boierului Costin Catargiu. I-a iubit si i-a crescut pe fiii lui Cuza de parca ar fi fost ai ei. Oficial, s-a spus ca fusesera adoptati doi orfani, dar toata lumea stia adevarul. Mama Elenei, Catinca Rosetti, nu era de acord cu aceasta situatie, considerand inadmisibila prezenta la Curte a copiilor din flori. Binevoitoare, cum ii era felul, Elena le-a luat apararea copiilor, gandind ca asa este mai bine pentru toata lumea. Dimitrie, mezinul, suferea din cauza unei afectiuni pulmonare. A ales sa isi traiasca viata din plin, la Paris, dar in cele din urma s-a sinucis, la Ruginoasa - resedinta de vara a domnitorului Cuza, in toamna anului 1888 (cf. Magazin istoric, ian. 2004). Alexandru era lipsit de vointa, atras de politica, si-ar fi dorit sa il mosteneasca pe Cuza, dar o afectiune congenitala cardiaca l-a obligat sa duca o viata linistita. Se va casatori cu Maria Moruzi, dar va muri in timpul unei calatorii in Spania, in 1889. Prin testament, Ruginoasa revenea sotiei lui Alexandru, Maria Moruzi, alaturi de care traise numai sase luni, si nu mamei adoptive. In 1893, Maria Moruzi-Cuza s-a recasatorit pentru numai o zi cu Ionel Bratianu, fiul celui care il detronase pe Cuza. Pana la urma, Bratienii au donat Ruginoasa Spitalului Caritatea din Iasi, conform dorintei Elenei. Batranii spun ca asupra Ruginoasei, una dintre cele mai impozante proprietati ale Sturdzestilor, plana un blestem. Ruginoasa a reprezentat, pe timpul domniei lui Cuza, locul preferat de odihna al Elenei.

CONTINUARE: Chiajna, nepoata lui Stefan cel Mare

Citeşte mai multe despre:   special,   viata,   elena,   cuza

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1851


Mai multe titluri din categorie

O rețetă pentru moarte sigură: țara fără doctori. Spitale la care sunt arondați sute de mii de români funcționează în regim de avarie

O rețetă pentru moarte sigură: țara fără doctori. Spitale la care sunt arondați sute de mii de români funcționează în regim de avarie
De astăzi, Jurnalul Național începe campania ”România fără doctori”. Vom expune problemele, vom căuta vinovații și vom identifica împreună soluțiile. Pentru că sănătatea ne privește pe toți și doar...

Caracatița financiaro-penală conectată la bugetul primăriei lui Vanghelie

Caracatița financiaro-penală conectată la bugetul primăriei lui Vanghelie
Rețeaua contractelor “care este” Procurorii au reușit să identifice doar o mică parte a mecanismului prin care primarul Marian Vanghelie a reușit, în ultimii opt ani, să spolieze bugetul instituției pe care...

Unicat poate chiar la nivel planetar! Românul care a MURIT în 2034, dar trăieşte la Iaşi

Unicat poate chiar la nivel planetar! Românul care a MURIT în 2034, dar trăieşte la Iaşi
Galerie Foto “Sfântul” Vasile de la Cimitirul Sfântul Vasile! Aşa îl putem numi pe omul care, deşi are trecut pe cruce anul morţii - 2034, trăieşte bine-mersi astăzi. Poate că a înviat, ca Iisus, ar putea spune unii. O...

Cuplul guvernamental

Cuplul guvernamental
Preşedintele Partidului Poporului şi secretarul general al partidului, Simona Allice Man, respectiv Liviu Robert Neagu sunt acuzaţi că au condus partidul în funcţie de propriile interese. Acum, ea a ajuns în...

Românul Gabriel Bebeşelea, pe primul loc din 330 de dirijori ai lumii, la Lucerne Festival Academy (Elveţia)

Românul Gabriel Bebeşelea, pe primul loc din 330 de dirijori ai lumii, la Lucerne Festival Academy (Elveţia)
Galerie Foto Gabriel Bebeşelea, prim-dirijorul Operei Naţionale Române Iaşi, s-a clasat pe prima poziţie la Lucerne Festival Academy (Elveţia), un masterclass-concurs organizat cu cel mai mare dirijor în acest moment - Bernard...

Avram Iancu de Voivodina. Românii din afara graniţelor sărbătoresc astăzi Unirea Basarabiei cu ţara

Avram Iancu de Voivodina. Românii din afara graniţelor sărbătoresc astăzi Unirea Basarabiei cu ţara
Galerie Foto Astăzi 27 martie este ziua Unirii Basarabiei cu România. Cu acest prilej mi-am amintit de întâlnirile importante (şi în acelaşi timp emoţionante) ale membrilor Asociaţiei Astra (Asociaţiunea transilvană pentru...

Cele şapte “minuni” ale Iaşiului. Kitschuri arhitectonice ale capitalei Moldovei

Cele şapte “minuni” ale Iaşiului. Kitschuri arhitectonice ale capitalei Moldovei
Galerie Foto Marele zid moldovenesc. Piramida lui Dubeţ. Pagoda lui Popescu. Colosul de la fosta Bancă agricolă. Şi mai sunt, dar ne oprim doar la acestea. Monumente de prost gust ale capitalei Moldovei. Între punctele...

Pictor Florin Șuțu: Metafora nu este un scop în sine

Pictor Florin Șuțu: Metafora nu este un scop în sine
Galerie Foto La Cercul Militar Național, expoziția “Aqua alta”, a pictorului Florin Șuțu vă așteaptă până la finalul lunii martie. Expoziția este o odă adusă apei, dar nu în accepțiunea previzibilă a termenului –...

Codul termitelor austriece, respins de Klaus Iohannis

Codul termitelor austriece, respins de Klaus Iohannis
Ambasadorul Austriei face lobby pentru compania Holzindustrie SchweighoferBătălia pe noul Cod Silvic a fost încheiată de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a decis ca această lege să fie reexaminată,...

În numele laicului, al necredinţei şi al sfântului dispreţ

În numele laicului, al necredinţei şi al sfântului dispreţ
Galerie Foto “Religiile, o goală comedie, spovedania, o minciună, prohodul, o prostie”, spunea profesorul şi medicul ieşean Constantin Thiron, omul de ştiinţă ce s-a lepădat de credinţă şi care a fost înmormântat la...

Constantin Tănase, omorât de ruşi? Tănase - fustangiul juca cu actriţe “dezbrăcăţele”. Ar fi avut-o şi pe Maria Tănase în trupă şi nu numai…

Constantin Tănase, omorât de ruşi? Tănase - fustangiul juca cu actriţe “dezbrăcăţele”. Ar fi avut-o şi pe Maria Tănase în trupă şi nu numai…
Marele comic Constantin Tănase nu a fost omorât de ruşi! Aceasta a fost ipoteza lansată de soţia sa după tragedie. Însă au circulat fel de fel de legende. Că ar fi murit din cauza unei pneumonii provocate şi...

Insistenţi, enervanţi şi obraznici! Hăituiala recuperatorilor de credite

Insistenţi, enervanţi şi obraznici!  Hăituiala recuperatorilor de credite
Uşurinţa cu care judecătorii încuviinţează executările silite aruncă zeci de mii de români în ani de procese Milioane de români sunt asaltaţi zilnic de telefoane şi scrisori venite din partea firmelor de rec...

Părintele Mina “Dumnezeu”, cel care l-a creștinat în închisoare pe Nicolae Steinhardt

Părintele Mina “Dumnezeu”, cel care l-a creștinat în închisoare pe Nicolae Steinhardt
Galerie Foto Arhimandritul Dobzeu de la Huşi este un sfânt încă din viaţă. Părintele Mina este botezătorul a mii de Nicolae, printre care şi cunoscutul Nicolae Steinhardt. Sute de amărâţi, mii de români anonimi, zeci de...

Academician Liviu Pendefunda: “Studiul cărţilor şi scrisul vor deveni elitiste. După cunoaşterea împărtăşită miliardelor de oameni vom asista la un fenomen invers epocii Gutenberg”

Academician Liviu Pendefunda: “Studiul cărţilor şi scrisul vor deveni elitiste. După cunoaşterea împărtăşită miliardelor de oameni vom asista la un fenomen invers epocii Gutenberg”
Galerie Foto Este cel mai important poet esoteric al momentului. Doctor în poezie, dar şi în proză. Cu jurământul lui Hipocrate taie poveşti, împarte versuri, face incizii în prefeţe critice. E un neurolog al personajelor...

Interviurile Jurnalul, Ecaterina Andronescu. Meditaţii fără bani pentru Bacalaureat

Interviurile Jurnalul, Ecaterina Andronescu. Meditaţii fără bani pentru Bacalaureat
Elevii de clasa a XII-a care vor să se pregătească de Bacalaureat şi nu au bani de meditaţii au la dispoziţie platforma online de videocursuri de matematică, fizică şi chimie a Universităţii Politehnice...