Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specialiştii în construcţii fac performanţă, independent de criteriile clasamentelor internaţionale pentru universităţi
Orientarea în funcţie de topurile internaţionale ale universităţilor nu este relevantă pentru multe domenii de studiu din România, din diverse motive.
În privinţa Construcţiilor, inginerii noştri au performanţe deosebite, o absorbţie de 100% pe piaţa forţei de muncă, însă clasamentele care iau în calcul numărul de articole publicate în reviste de specialitate sau numărul de candidaţi pe loc, la admitere, pot declasa o universitate foarte bună, chiar dacă rezultatele raportate la piaţă sunt foarte bune.
Prof. univ. dr. ing. Anton Anton, fost ministru al Educaţiei, actual Preşedinte al Senatului Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, explică de ce este foarte importantă performanţa în raport cu piaţa şi pregătirea generaţiilor viitoare pentru cercetare şi de ce Construcţiile reprezintă un domeniu deosebit de important în dezvoltarea economică a ţării şi chiar a Uniunii Europene.
Jurnalul Naţional: Poate fi domeniul Construcţiilor salvator pentru economia României? În ce măsură?
Anton Anton: Domeiul construcţiilor este unul fundamental. Aşa cum îmi place să le spun tuturor celor care vin să ne spună nouă, profesorilor, că ar trebui să avem articole ISI, eu zic: “Ieşiţi afară din casele voastre şi mutaţi-vă în articolele ISI!”. Acesta este un domeniu fundamental pentru piaţă, iar cele mai multe investiţii majore se fac prin construcţii. Tot ce înseamnă hală, drum, pământ, instalaţie este legat de construcţii. Domeniul nu poate salva singur România, pentru că investiţii trebuie să fie făcute în mai multe sectoare de activitate, dar Construcţiile reprezintă domeniul esenţial.
Construcţiile au avut mult de suferit imediat după declanşarea crizei economice, dar s-au ridicat foarte repede. În ce situaţie se află în prezent Construcţiile, din punct de vedere al eficienţei?
Primul care a început creşterea în momentul în care criza s-a mai domolit a fost tot domeniul Construcţiilor. Tot ce înseamnă fondurile de mediu, autostrăzi reprezintă domenii asociate Construcţiilor. În permanenţă se construieşte ceva: se fac autostrăzi, se repară instalaţiile de alimentare cu apă etc. Este normal ca acest domeniu să fie primul care se dezvoltă, iar în momentul actual, Construcţiile merg foarte bine.
Cât de buni sunt specialiştii români, în comparaţie cu ceilalţi ingineri constructori din ţările Uniunii Europene?
Specialiştii români au avantajul că în momentul în care ajung să lucreze în vestul Europei sunt mai motivaţi, pentru că acolo câştigă mult mai mult decât aici. Pregătirea lor este de nivel european. De peste zece ani, Universitatea de Construcţii face parte dintr-o reţea internaţională de educaţie în domeniul construcţiilor, fiind cumva iniţiatorul acestui program amplu de asociaţie a tuturor universităţilor, iar prin această reţea am reuşit să facem un schimb de bune practici. În plus, am reuşit să ne lămurim la ce nivel suntem, în Europa. Avem schimburi frecvente de experienţă, în special prin ERASMUS. Asta ne validează cumva pregătirea studenţilor noştri. Studenţii şi absolvenţii noştri se descurcă foarte bine în domeniile de cercetare în străinătate, în construcţii. Nu avem niciun complex în legătură cu nivelul de pregătire al specialiştilor pe care-i pregătim.
În legătură cu numărul candidaţilor la Universitatea Tehnică de Construcţii, cât de motivaţi sunt cei care vor să devină ingineri constructori?
Aici trebuie să subliniez o chestiune paradoxală: toţi absolvenţii noştri sunt angajaţi. Există un număr foarte mic de şomeri, pentru că, în general, toţi îşi găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit. Însă, deşi meseriile din acest domeniu sunt foarte bine plătite şi foarte căutate pe piaţă, candidaţii sunt din ce în ce mai puţini. Acum doi ani aveam 2.000 de locuri, anul trebut am avut 1.800 şi s-au ocupat 1.400, iar anul acesta avem 1.200. Aparent, acest domeniu nu are atractivitate. Paradoxul este că nu e un aflux foarte mare de candidaţi, dar toţi se angajează, iar domeniul este foarte căutat şi foarte bine plătit.
Studenţii de la Construcţii spun că se intră uşor la facultăţile din acest domeniu, dar foarte puţini reuşesc să termine. Slaba pregătire din timpul studiilor liceale, asociată cu teama că nu vor reuşi să devină absolvenţi, la care se adaugă şi comoditatea multora ar putea fi explicaţiile pentru diminuarea numărului de candidaţi, în ultimii ani?
Să fii absolventul unei universităţi tehnice înseamnă muncă foarte multă. Trebuie să ştii matematică, fizică, trebuie să faci cercetare, pentru că ingineria asta presupune. E mult mai delicat decât în alte domenii în care efortul nu este atât de mare. Nu poţi să schimbi imaginea ingineriei spunându-le absolvenţilor de liceu că pot să facă o facultate tehnică, deşi ei nu ştiu matematică.
Avem suficienţi specialişti în Construcţii în România?
Nu avem specialişti destui. Dacă am avea specialişti suficienţi, am avea şi şomeri. În momentul acesta, toţi absolvenţii noştri se angajează. Şi pe piaţa europeană este un deficit enorm de ingineri, atât în construcţii, cât şi în cercetare.
Cât de importantă este practica pentru studenţi şi cum se face în acest moment?
Practica este unul dintre elementele fundamentale ale educaţiei, cel puţin în inginerie. Programele de practică pe care le avem în acest moment nu sunt suficiente. Un proiect POSDRU ne asigură practica pentru un umăr limitat de studenţi, poate până la 10%, dar pentru restul de 90% trebuie să găsim alte soluţii. Nişte soluţii există, dar, din păcate, practica se face foarte bine acolo unde firmele funcţionează, unde sunt foarte multe firme care funcţionează şi pot aplica sistemul de internship. În momentul în care firmele pot angaja studenţii pe perioade limitate de timp, s-ar putea face un pas important pentru practică. Dar şi pentru a beneficia de acest lucru firmele ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale, pentru a-şi permite să plătească aceste programe de internship, aşa cum ar trebui să se întâmple. În acest moment, doar studenţii care au noroc pot face un astfel de internship plătit. Evident, nivelul de salarizare este mai mic decât cel al angajaţilor cu normă întreagă. Noi am putea recunoaşte chiar şi angajările studenţilor noştri ca reprezentând practica. Ceea ce contează este experienţa pe piaţa forţei de muncă. Noi, la Construcţii, am oferit un sistem de cursuri la seral, într-un sistem de cinci ani de studiu, dar nu mai putem aplica acest sistem după intrarea în vigoare a Legii 1/2011.
Care este cea mai căutată specializare?
Cele mai căutate specializări, în mod tradiţional, sunt Construcţiile Civile şi Instalaţiile. Acestea au fost căutate întotdeauna şi au avut o valenţă puternică pe piaţa forţei de muncă. Pe lângă acestea, Geodezia este foarte căutată, fiind o meserie dezvoltată după 1990, de asemenea, foarte bine plătită.
Ce proiecte de viitor are Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti?
Noi am trecut acum în programul de studiu de licenţă, de la cinci ani, la patru ani, iar aceasta este o trecere complicată. Ne concentrăm în prezent pe dezvoltarea programelor de masterat. În structura actuală, cei patru ani, de la studiile de licenţă, înseamnă pregătirea pentru şantier, încă doi ani, studiile de masterat, înseamnă pregătirea pentru proiectare şi dezvoltare, iar trei ani de la studiile doctorale înseamnă pregătirea pentru cercetare. Asta înseamnă ciclul Bologna. Universitatea Tehică de Construcţii se concentrează în prezent pe programele de Master. Avem trei programe noi, în limbi străine, atât pentru studenţii români care doresc să se pregătească pentru a munci în străinătate sau să-şi completeze studiile acolo, cât şi pentru studenţii străini. Până în prezent, studenţii noştri din străinătate au venit cu precădere din ţările arabe, din Grecia şi din Republica Moldova.
Citește pe Antena3.ro
