x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Apendicita – criză reală sau falsă

0
Autor: Florin Condurateanu 16 Apr 2018 - 19:30
Apendicita – criză reală sau falsă MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Vezi galeria foto


Diagnosticul în apendicită şi operaţia nu sunt chiar o bagatelă. Apendicele migrează uneori şi e necesar timp pentru a-l găsi. Profesor doctor Mircea Beuran explică, pentru cititorii Jurnalul, care sunt simptomele unei crize de apendicită şi cum poate fi diferenţiată o criză  adevărată de una falsă. În apendicite, peste 90% din intervenţii sunt laparoscopice. Interviu cu profesor doctor Mircea Beuran, şeful clinicii de chirurgie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca

 

Florin Condurăţeanu: Domnule profesor doctor Mircea Beuran, fiindcă tocmai a fost agitaţie în mass-media cu operaţia de apendicită pe care i-aţi făcut-o lui Ştefan Bănică junior, să explicaţi aceste crize de apendicită, des întâlnite şi pe nedrept minimalizate!

 

Prof. Micea Beuran: Dacă se dovedeşte că este o veritabilă criză de apendicită, soluţia este scoaterea apendicelui, nu există medicamente pentru rezolvarea unei crize de apendicită. Umblă o vorbă în medicină: “Dacă este de vină apendicele, acesta nu trebuie lăsat să prindă asfinţitul soarelui”. Numai că statisticile au arătat că în 30% din extirpările de apendice acesta a fost de vină, în alte 30% apendicele n-a fost vinovat, iar în celelalte 40 de procente, alte afecţiuni dădeau simptomele pentru care era bănuit apendicul.

 

F.C.: Un ziarist a avut şansa de a cere părerea dumneavoastră. În două spitale i s-a spus că are apendicită şi erau gata să-l urce pe masa de operaţie, dumneavoastră aţi făcut investigaţii serioase şi s-a dovedit că avea o criză de calculi renali. Ar fi fost scos degeaba apendicele, exact cum au arătat statisticile. Care sunt simptomele unei crize de apendicită?

 

Prof. M.B.: În primul rând, apare o durere în partea inferioară a abdomenului, în dreapta. Durerile sunt însoţite adesea de vărsături, de modificări ale tranzitului intestinal, o zi constipaţie, 2-3 zile diaree. Durerea poate apărea întâi mai sus, în capul pieptului, şi coboară ulterior. La început, unii au febră de 37-38 de grade, apoi ea creşte la 39-40. Dar diagnosticul de criză de apendicită se conturează când cresc leucocitele, în loc de 4.000 la 9.000, ele depăşesc 10.000, ajung şi la 14.000. Uneori, apendicele se infectează şi se inflamează. Se umple de microbi, dar şi de seminţe. Peritonita este una dintre complicaţii, dar există şi altele mai grave ca perforarea apendicelui cu intrarea materiilor fecale în abdomen, apendicita fecaloidă. Intervenţia chirurgicală este o urgenţă.

 

F.C.: Era o vreme în care părinţii îi duceau pe copii la scoaterea apendicelui la cele mai mici dureri abdominale. Apoi, această îndepărtare pompieristică s-a mai potolit...

 

Prof. M.B.: Se considera acum un timp că apendicele e un rudiment, fără rol, deci se scotea fără regrete. Apoi s-a descoperit că acest organ de 7-11 centimetri lungime şi 3 centimetri grosime este un organ limfatic, precum splina, şi are un rol în apărarea imunitară a tubului digestiv. De atunci nu se mai scoate pe bandă rulantă, doar când este o criză de apendicită.

 

F.C.: Se zice că operaţia de apendicită este o treabă pentru rezidenţi, că durează 5 minute...

Prof. M.B.: Vorba e că operaţia poate dura 5 minute, dar şi 5 ore, când apendicele nu se află la locul lui, ci s-a mutat. El trebuie căutat în aceste situaţii. Dacă facem comparaţia cu cadranul unui ceas, dacă apendicele se află în dreptul orelor 5-7, este în poziţia normală. Dacă însă se află în dreptul orelor 8-10 ale ceasului, este un apendice lateral extern, dacă poziţia lui este în dreptul orelor 2-4 este un apendice lateral intern, iar dacă se află în dreptul orelor 11-13, este vorba de un apendice ascendent. În zilele noastre, scoaterea apendicelui se face laparoscopic, cu incizii mici, camera video nu numai că găseşte apendicele, dar observă şi dacă e inflamat şi infectat şi apoi se extrage minim invaziv.

 

Când durerile nu sunt cauzate de apendice, poate fi vorba de o afecţiune genitală, a ovarelor, a trompelor, poate fi o suferinţă biliară, poate fi vorba de o criză de pietre la rinichi.

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele

Un chiştoc de ţigară i-a schimbat destinul lui Mălăele
Uneori soarta se joacă cu viaţa unui om, învârtindu-l ca pe o clătită în tigaie. Marele actor, performer şi în regie Horaţiu Mălăele mi-a povestit o întâmplare, care chiar te pune pe gânduri. Luase...

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii

Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare Ce şi cât mâncau românii
Românii au început să mănânce mai mult şi mai bine, arată datele de la Statistică. Compartiv cu anul 1993, acum consumul mediu pe cap de locuitor a crescut cu 3,9 kilograme la peşte, cu 43 de kilograme la...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ul...

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar
Galerie Foto Au trecut exact doi ani de când Curtea de Apel București a pronunțat, pe fond, hotărârea prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la închisoare în dosarul în care s-a judecat unul dintre cele...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...
Serviciul de email marketing furnizat de