Decebal Traian Remeş: “Băsescu mi-a spus că nu mă va ierta”

Condamnat la închisoare cu executare în Dosarul “Caltaboşul”, Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii, susţine că a fost trimis în spatele gratiilor fără să existe dovezi concludente împotriva sa. A stat în puşcărie vreme de un an, timp în care a constatat că a fost condamnat pe nedrept. De partea sa este un raport al Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dar şi bâlbâielile procurorului anticorupţie Lucian Papici, care a transmis magistraţilor mai multe documente contradictorii. În primul susţinea că, după ce a vizionat înregistrările video, rezultă că Remeş a primit un plic în care se afla o sumă importantă de bani. Acelaşi procuror îi informa pe inspectorii CSM că nu a vizionat decât înregistrările ambientale dintre fostul ministru Ioan Mureşan şi afaceristul Gheorghe Ciorbă. Pentru a clarifica acest aspect, Remeş a solicitat de patru ori efectuarea unei expertize, dar instanţa i-a refuzat cererea. Întrebarea care rămâne este pe cine a minţit procurorul Papici? Pe judecători sau pe inspectorii CSM?
Decebal Traian Remeş a acordat un interviu Jurnalului Naţional, în care spune că a fost o victimă a războiului dintre palatele Victoria şi Cotroceni. În cadrul unei întâlniri organizate la Vila Lac, Remeş susţine că l-a înfuriat pe Traian Băsescu după ce i-a cerut expres “să nu încerce să transforme România în Zbiruinţă, plecând de la numele vasului pe care l-a condus. I-am spus că una este vasul pe apele mării, iar altceva este România pe valurile istoriei”.
____________________

Fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş a fost eliberat condiţionat după ce a stat în spatele gratiilor aproape un an de zile, fiind condamnat pentru trafic de influenţă. Acesta a povestit pentru Jurnalul Naţional clipele de coşmar prin care a trecut după ce a avut curajul să-l înfrunte pe preşedintele Traian Băsescu, în primăvara anului 2007, la Vila Lac. 

■ Jurnalul Naţional: Care a fost relaţia dvs. cu preşedintele Traian Băsescu?
■ Decebal Traian Remeş: În perioada cât am fost colegi de Guvern, cu Băsescu am avut nişte conflicte. Eu personal am avut în perioada de după intrarea în Guvern câteva poziţii şi un schimb de corespondeţă cu Cotroceniul destul de dur.

■ La ce vă referiţi?
■ Am avut o întâlnire alături de Tăriceanu la Vila Lac cu preşedintele, în care eu i-am dat câteva replici acide. Mi-a spus-o destul direct atunci că nu mă va ierta pentru poziţia mea. La momentul acela PD era în Guvern. În PNL exista o dorinţă expresă a purtătorilor ei de stindard: Stoica, Stolojan, Flutur şi alţii ca să ducă PNL într-o relaţie de subordonare la PD, fie să rupă o parte dintre colegii de la PNL să-i treacă la PD. Atunci i-am cerut expres preşedintelui să nu încerce să transforme România în Zbiruinţa, plecând de la numele vasului pe care l-a condus. I-am spus că una este să conduci vasul pe apele mării, iar alta este România pe valurile istoriei. Imediat după întâlnirea de acolo, colegii care erau pregătiţi au trecut la PD.

■ Ce corespondenţă aţi avut cu Administraţia prezidenţială?
■ În cursul verii respective am primit o scrisoare de la Cotroceni, în care preşedintelui i se propunea de către un anonim să fie ajutat în dărâmarea liberarilor Dinu Patriciu şi Decebal Traian Remeş. Mi s-a părut o prostie faptul că mi-a trimis scrisoarea şi o aroganţă teribilă, pentru că trebuia să îi dau un răspuns la petiţia cetăţenului. Deja, celălalt liberal o păţise, într-o noapte de groază, stătea pe la uşa instanţelor cerându-i să-şi dovedească nevinovăţia.

■ Cum a început Dosarul “Caltaboşul”?
■ În 2 octombrie denunţătorul (n.r. ­ Gheorghe Ciorbă) face denunţul la Oradea şi tot atunci erau şi doi martori lângă el. În 3 face din nou o declaraţie. În 4 băiatul lui, care era patronul firmei, dă o declaraţie prin care îl contrazice în mod foarte concret lăsând ca denunţul să fie o simplă minciună. Procurorul ia de bună minciuna, iar patronului firmei nu i se mai cere nici un fel de declaraţie. Pe 4 octombrie denunţătorul declară că nu a putut să ajungă la mine şi că nu ştie dacă există sau nu sprijinul meu. Şi totuşi, în 4 octombrie, DNA prin Daniel Morar îmi pune în vedere că se va cere urmărirea penală împotriva mea.

■ Cum au ajuns alimentele la dvs.?
■ Eu eram în Bucureşti împreună cu soţia, care a fost căutată telefonic de către Mureşan pe ideea că-i duce o plasă cu ceva de pus în frigider. Nu era nimeni acasă, dar aveam o femeie care dădea de mâncare la câini. Întâmplare face ca femeia să fie acolo. I-a deschis lui Mureşan o portiţă. Mureşan a insistat să ia plasa, iar femeia s-a conformat.

■ Ioan Mureşan ştia că e filmat?
■ Nu ştiu ce să vă răspund. Cu Mureşan nu am vorbit niciodată şi nu voi mai vorbi niciodată. Pentru că situaţia în care m-a adus datorită relaţiilor cu acel denunţător este una de neiertat. Din discuţia telefonică dintre el şi soţie reiese clar că nu discutase cu mine privind prezenţa lui acasă la mine. Telefonul i-l dă soţiei mele la ora 11, într-o zi de joi. Nu te duci la o casă unde oamenii care sunt activi, la muncă, joia la 11 fără ceva, ca să-i duci ceva. Eu am fermă de porci, în anul acela am dat 700.000 de kg de carne la abator. Zice-se că mi-au dus şi ceva ţuică. Am livadă, îmi fac ţuică din propria livadă. Am considerat că-i mai degrabă o bătaie de joc la adresa mea.

■ Ce probe au avut judecătorii când v-au condamnat?
■ Nicăieri, nici eu şi nici cei cu care intru în dialog, nu rostim niciodată un nume de lucrare de investiţie, suprafeţe, valori, date ale pretinselor licitaţii. Nimeni nu a rostit aşa ceva sub nici o formă. Acuzaţia procurorului se bazează pe o afirmaţie a mea în dialogul cu Mureşan. În care am spus că voi da un telefon la Zalău. Şi pe faptul că am vorbit de două sume de 106 şi 146, eu le numesc numere de ordine care se aflau pe două hârtii de sponsorizare. Aceste două cifre nu au nici o legătură cu licitaţiile. Procurorul vine şi spune că denunţătorul şi Mureşan au vorbit despre, dar la mine nu au ajuns. Apare în discuţia limpede dintre ei. Eu sunt acuzat că am rezolvat lucrurile din 23 septembrie.

 “Acele bunuri le consider bătaie de joc la adresa mea din partea lui Mureşan”
■ Unde-i plicul cu bani?
■ Există vizavi de plicul de bani următoarele documente: un proces verbal al unei echipe de urmărie în teren, care s-a aflat la masa alăturată mesei la care eram cu Mureşan. Această echipă scrie ce a văzut cu ochii la faţa locului. Mureşan s-a ridicat, a revenit cu o mapă şi o aşază pe unul dintre scaunele goale de la masă. Într-un final se spune că eu iau acea mapă şi o bag în geanta personală. Acest proces verbal este încheiat în 23 septembrie. Nu există plic.

■ Atunci, de unde a apărut povestea cu plicul?
■ Procurorul Papici Lucian se adresează către instanţă în ideea de a se aproba ordonanţa de urmărire operativă şi pentru continuarea urmăririi în două rânduri. Odată către instanţă scrie că, din înregistrările ambientale, Mureşan îi întinde pe sub masă un plic cu o sumă mare de bani. La două zile, acelaşi procuror vorbeşte că plicul mi-a fost dat pe sub masă, fără să mai zică ceva de suma de bani. Vine actul următor, redarea dialogului ambiental de către cinci comisari care redau dialogul. Ei scriu că Mureşan se duce, Mureşan vine, Mureşan aşază o mapă pe un scaun liber. Într-un final, Remeş ia mapa şi pleacă. Acest proces verbal este semnat de procurorul de caz. Avem echipa de la faţa locului care a descris ce au văzut cu ochii, echipa de cinci comisari care au redat convorbirea şi Papici care vede plic. Procurorul de caz, făcând trimitere la înregistrările audio-video, spune că Mureşan vine, aşază o mapă şi un plic pe scaun şi, într-un final, Remeş ia mapa şi plicul cu bani.

■ Până la urmă a fost plicul sau mapa?
■ Era o mapă care conţinea solicitări de sponsorizare de la rezerva Guvernului de la nişte biserici din Ardeal şi Maramureş.

■  Aţi fost condamnat pe nedrept?
■ În cercetarea făcută de CSM rezultă că au distrus fără acte probele nereuşite. Probele nu puteau fi decât brute şi originale în faţa instanţei. Nu mă exclud dintre cei care au păcătuit pe golul legislativ, pe ideea de a finanţa campanii electorale, doar că dosarul meu nu are legătură cu asemenea păcate. Dosarul acesta este un dosar absolut fără păcat în ce mă priveşte. Inclusiv acele bunuri nu le consider păcat al meu şi bătaie de joc la adresa mea din partea lui Mureşan, a denunţătorului... Dar nu sunt ei pionii principali. Ei s-au complăcut şi m-au târât în mizeria asta. Am fost o ţintă politică în 2007.

■ Ce “ţinte” politice au mai fost în 2007?
■ Mai erau Varujan, Păcuraru, Chiuariu, Atanasiu şi Nicolaescu. În 2008 a început împotriva lui Fenechiu.

Remeş lansează cartea “Izbituri şi Izbutiri”
Fost ministru al Finanţelor şi al Agriculturii Decebal Traian Remeş a stat în închisoare aproximativ un an de zile. În tot acest timp a scris o carte despre clasa politică românească a ultimilor 24 de ani, un mediu în care Remeş a trăit, unde a adunat răni sau poate a provocat răni. “Am primit Izbituri în viaţa politică, pentru că într-o viaţă cu funcţii mai înalte eşti izbit de oameni pe care i-ai îndatorat. Am numit şi Izbutiri în sensul că totuşi într-o viaţă de om reuşeşti să ai şi ceva izbutiri.” Personajele principale ale cărţii sunt Remeş şi preşedintele Traian Băsescu, pe care-l numeşte tizul său. “Voi muri cu convingerea că-i datorez cel mai mult din ce a însemnat durerea vieţii mele. Fără Traian Băsescu, Traian Remeş nu ar fi făcut închisoare. Eu mă aştept să trezească reacţii. Dacă va trezi reacţii în mod categoric nu vor putea fi decât împărţite. Sunt pregătit eu ca la toate reacţiile defavorabile să am un răspuns de bun simţ. Celelalte o să-mi facă o plăcere măruntă. Nimic nu mai îmi poate umple golul şi echilibra balanţa sufletească.” Întrebat despre condiţiile de detenţie, Remeş a declarat că cel mai mult i-a lipsit spaţiul de mişcare. Cu umor a povestit că, fiind înconjurat de garduri cu sârmă ghimpată, îi admira pe cei care “au ştiut aşa frumos să facă colacii aceia de sârmă ghimpată, încât m-am întrebat dacă nu cumva au luat un premiu de design. În toată urâţenia aia să înfrumuseţeze sârma ghimpată e destul de dur”.