Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
L-am întâlnit nu demult la Iaşi, pe holul Universităţii “Al. I. Cuza”, pe marele matematician român prof. univ. dr. Sorin Istrail, astăzi un respectat cercetător şi cadru didactic la Brown University, SUA. Este românul care s-a ocupat de unul din cele mai importante proiecte de cercetare - genomul uman. Cu o geantă pe umăr, relaxat, zâmbitor, mi-a acordat un scurt interviu în exclusivitate.
Cristinel C. Popa: Ce mai faceţi, la ce proiecte lucraţi?
Prof. univ. dr. Sorin Istrail: Când am lucrat la genomul uman eram în industrie. După aceea m-am mutat la Universitatea Brown. Din 2005, din iulie, lucrez ca profesor acolo. Acum muncesc în domeniul academic, am studenţi, predau două cursuri, unul în primăvară şi altul în toamnă. La cel din toamnă este vorba despre analiza genomului uman pentru probleme medicale, iar în primăvară predau un curs ce prevede probleme de biologie computaţională, software, IT. La universitatea mea mai sunt unu-doi români. M-am obişnuit cu colegii, e o universitate tare frumoasă, este una de elită, situată la o oră de Boston. Rhode Island este de altfel un stat în SUA care e cel mai mic ca suprafaţă, mai mult apă, e un fel de “ocean state”. De altfel motto-ul statului este “hope”, care a fost într-un fel şi crezul matematicianului român Grigore Moisil, care tot aşa a răspuns în cursul unui interviu - speranţa e cea mai importantă…Speranţa în dezvoltarea ştiinţei…
Cei din SUA au aflat despre marii matematicieni români? De exemplu despre cei din trecut, de Pompeiu, de Vrânceanu şi alţii? Care e cel mai cunoscut matematician român în SUA?
De Pompeiu nu ştiu. Dintre cei de acum, Solomon Marcus este cel mai cunoscut, pentru că el este foarte activ. A venit şi a dat lecţii la Brown. Matematicienii români în SUA se bucură de un mare prestigiu în universităţile americane importante. Un exemplu este George Lusztig, de la MIT. Sunt foarte mulţi. Domnul Ciprian Foiaş, de asemenea, ne-am văzut de câteva ori. Din păcate, nu avem timp să ne întâlnim. Nici la întrunirile ştiinţifice nu intrăm în contact pentru că şi domeniile noastre ştiinţifice sunt atât de diferite şi viaţa e atât de ocupată că nu ai timp de aşa ceva. Întorcându-mă la ce proiecte am în derulare, trebuie să spun că am un titlu onorific, de mulţi ani la Caltech; în iulie merg la Caltech unde lucrez acolo cu un profesor. Eric Davidson este unul din cei mai mari biologişti alive. Cu el colaborez în probleme de biologie şi computational biology, mi-au făcut această poziţie onorifciă….
Aţi fost într-o echipă de cercetare la MIT?
La începutul venirii în America am fost visiting professor la MIT, mai mult ca să mă adaptez de la şcoala românească la cea americană. Acolo am reînvăţat multe lucruri dar am colaborat cu trei profesori în probleme care mi-au schimbat viaţa , am învăţat care sunt problemele de interes în America venind din România.
Cum este la MIT?
Acolo este cea mai puternică tehnologie din lume, cea mai extraordinară universitate tehnică, când spui institut de tehnologie - MIT şi Caltech sunt cele mai bune din lume. MIT este în probleme de computer science, pe tot ce vrei, iar Caltech-ul pe inginerie, probleme spaţiale etc. În privinţa MIT, şi implicit a problemelor de computer science, nu există ceva mai mare în SUA şI în lume.
Un absolvent de matematică din Iaşi cu talent este primit acolo?
Sigur, sunt tot felul de posibilităţi pentru a urma un doctorat, un post doctorat, se poate aplica…acum economia merge mai greu, dar tot timpul au loc…Dacă nu ai doctorat şi vii doar cu undergraduate (licenţă - n. red.) e un pic mai greu. Însă legat de astfel de cazuri eu nu prea intru în contact. Dar în principiu ei preferă să ai şcoala americană mai degrabă decât cea românească.
Proiecte de viitor?
Trec printr-o perioadă în care mă orientez spre computer science şi lucrez foarte mult în computational biology, genomics, asta continui cu studenţii mei, dar sunt din ce în ce mai mult interesat să ajung din nou înapoi la computer science, probleme adânci şi sunt interesat în aplicarea metodelor din fizică şi din economie la computer science. Sunt nişte dezvoltări foarte interesante ale unor oameni de ştiinţă din economie şi fizică, care încă nu au avut un impact puternicîn computer science, eu folosesc astfel de metode în aplicaţii la biologie, dar dezvoltând noi algoritmi etc. Sunt foarte interesante aceste noi idei.
Programul de lucru cum este?
Se lucrează tot timpul, nu se termină niciodată serviciul profesorului, tot timpul cu studenţi, cu tot felul de cercetători, cu activităţi ştiinţifice, sunt şi editor şef al unui important jurnal de de computational biology…Sunt în tot felul de comisii…
Aţi mai primit oferte să participaţi la proiecte importante de cercetare, cum a fost cel legat de genomul uman?
Primesc mereu oferte să merg la alte universităţi, să iau poziţii mai mari , deocamdată nu a apărut cea pe care să nu o pot refuza, însă la Brown mi-a plăcut şi mi-a priit foarte mult.
Unde locuiţi?
Am o casă la jumătate de oră de universitate, Providence, este un oraş dominat de universitate.
Familia?
Da, copiii mei nu mai sunt acasă, unul este avocat, a luat o poziţie importantă în Florida, Liviu, avea cinci ani când am plecat, al doilea copil, care s-a născut în SUA, poate să fie şi preşedinte al Americii, îl cheamă Larry, Laurenţiu, este student la universitatea de medicină, amândoi sunt în Virginia….
Ce discuţii mai sunt legate de viza, în special pentru români?
Sunt mari probleme cu emigrarea în America, sunt milioane de imigranţi ilegal, în special cei care vin din Mexic, tot felul de probleme, aşa că America are probleme cu vizele, ei au tot felul de dezbateri, pe cine să aducă, vor să se schimbe lucrurile...În ce priveşte tinerii, nicio problemă să te duci să înveţi, nicio problemă să te duci să ai un job pentru că ţi se dă vize temporare…Numai că trebuie să ai o viză când ajungi acolo ca să-ţi dea dreptul de lucru, de obicei sunt vize studenţeşti pentru câţiva ani, vize care se pot extinde…Pe vremea mea, când noi am emigrat, era imposibil aşa ceva…
Cum vă simţiţi când vă aflaţi în România?
Mă simt foarte bine. {i ce se întâmplă în domeniul cercetării e o încântare. Venirile mele sunt o mare plăcere şi pentru că întotdeauna am o listă cu mâncăruri pe care le servesc în fiecare zi şi de care să-mi aduc aminte.
Ce mâncăruri vă plac şi le duceţi cel mai mult dorul?
De toate, în particular supe. Mititei în special, mămăliguţă, sărmăluţe. Nu sunt eu aşa un gurmand, mănânc multă carne şi cartofi. De data asta am venit şi ca să fiu ajutorul profesorului John Conway care are greutăţi cu mişcatul. Sunt prieten de mulţi ani cu cel mai mare matematician din SUA, cu care am venit la Iaşi. Să vină în pământul lui Dracula a fost un pic speriat, dar cu toate aceastea a riscat şi a ajuns….
---------------
(…) Interviul a fost întrerupt brusc de grupul său de colegi şi prieteni. Aceştia l-au “îmbarcat” repede într-o limuzină pentru a-l duce la restaurantul unde trebuia să ia masa. Cu siguranţă profesorul Sorin Istrail a cerut ceva românesc, o mâncare moldovenească…
Profesor invitat la MIT, scurt portret
Sorin Istrail este în acest moment profesor la Brown University, Providence, S.U.A. A absolvit Facultatea de Matematică, secţia Informatică, la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 1975, cu distincţia Summa Cum Laude. În anul 1979 a obţinut titlul de Doctor în Informatică la Universitatea din Bucureşti, sub conducerea domnului profesor Solomon Marcus. A ocupat până în 1983 o poziţie de cercetare la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul Institutului de Matematică şi a Centrului de Calcul, având şi atribuţii didactice. Începând cu anul 1984 a ocupat următoarele poziţii în SUA: la Sandia National Labs, ca “Principal Senior Member of the Technical Staff”, la Celera Genomics ca “Senior Director and Head of Informatics Research” şi “Science Fellow”. A deţinut şi poziţia de profesor invitat la Massachusetts Institute of Technology şi la California Institute of Technology. În 2000 a rezolvat una dintre cele mai faimoase probleme, propusă în 1923, şi anume, cea legată de modelul tridimensional pentru “Ising” în statistica mecanică. Aceasta lucrare a fost inclusă în Top 100 cele mai importante descoperiri ale Departamentului de Energie al SUA și ca a 7-a realizarea în Top of Scientific Computing. În 2000, la Celera Genomics, grupul lui de 14 cercetători, între care şi un alt român, şi-a adus o contribuţie esenţială la crearea primei construcţii computaţionale a secvenţei de ADN a omului, “the human genome”, publicată în lucrarea: J.C. Venter et al. “The Sequence of the Human Genome,” Science (2001), precum şi a metodelor de analiză “genome-wide”, publicate în lucrarea: S. Istrail et al. “Whole-genome Shotgun Assembly and Comparison of Human Genome Assemblies,” Proc. National Academy of Sciences (2004). De-a lungul anilor a publicat numeroase studii şi a primit numeroase premii şi distincţii de la organisme prestigioase. Lucrarea sa privitoare la genomul uman este una din cele mai citate (9500) în 1998, activitatea sa legată de simulări pe “proteine misfolding” a fost inclusă de către American Scientific în “Best of 1998”, lista celor mai importante lucrări de cercetare. Istrail este co-editor-in-sef al Jurnalului de Computational Biology, co-fondator a Conferinţei Internaţionale Anuale pe probleme de cercetare la Computational Biology (RECOMB), şi co-editor-in-sef al seriei Biologie MIT Press Computational Molecular.
