x close

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

0
Autor: Diana Scarlat 24 Mai 2017 - 12:35
Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Vezi galeria foto


Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din instanțele statului, iar un proces poate dura între două săptămâni și șase luni, în loc de trei-patru ani. Părțile care se judecă au libertatea de a-și alege arbitrii care vor judeca respectiva cauză și nu sunt puși pe drumuri mai mult decât este necesar, pentru că nu sunt chemați la mai mult de trei termene de judecată. Arbitrii sunt specialiști în Drept, iar tribunalele de arbitraj scutesc statul român de amenzi la CEDO, pentru că pot prelua o parte din cauzele judecate în instanțele statului, astfel încât judecătorii se pot concentra asupra rezolvării dosarelor complicate, care necesită foarte mult timp de studiu. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat din România, explică de ce este mai avantajos un proces civil sau comercial în această instituție privată decât într-o instanță a statului.

Diana Scarlat: În România se face confuzia între arbitru și mediator. Care este diferența între acest tip de tribunal și mediator?

Rodica Vlaicu: Diferența constă în primul rând în finalitatea activității noastre. Mediatorul încheie un acord de mediere. Acesta este doar un înscris sub semnătură privată, în timp ce, în cazul procedurii arbitrale se pronunță o hotărâre care este definitivă și executorie. Are putere de lucru judecat, forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu. Hotărârea dată de noi se pune în executare silit, întocmai ca o hotărâre judecătorească. Arbitrajul este o alternativă la instanța de judecată, nu o alternativă la mediere.

Diana Scarlat: Care sunt avantajele pe care le aduce arbitrajul, în comparație cu isntanța statală?

Rodica Vlaicu: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat poate aduce o multitudine de avantaje, atât pentru justițiabilul român, cât și pentru statul român. Printre avantajele pe care noi le oferim justițiabilor se numără celeritatea și costurile reduse. Timpul de soluționare a oricărei cauze este de cel mult șase luni, dar sunt situații în care se poate da o decizie chiar după două sau trei săptămâni, dacă părțile ajung la o înțelegere. De asemenea, sunt avantajoase costurile reduse, confidențialitatea și flexibilitatea procedurii. Noi putem da o hotărâre în cel mult șase luni, indiferent de tipul litigiului, dar, în situația în care părțile încheie o tranzacție sau un acord de mediere, noi putem pronunța hotărârea chiar și în două săptămâni.

Diana Scarlat: Cum se poate ajunge la costuri mai mici decât la un tribunal clasic?

Rodica Vlaicu: În primul rând, taxa arbitrală este la jumătate față de cea din instanțele statale. În plus, durata fiind redusă, părțile se prezintă la mai puține ședințe de judecată – cel mult trei ședințe – ceea ce reduce, de asemenea, cheltuielile. Nu stabilim un termen de judecată până când nu avem toată documentația necesară, pentru că nu dorim să punem oamenii pe drumuri. Foarte rar amânăm un proces pentru lipsă de procedură sau pentru alte motive. Apoi, noi avem parteneriate cu diferite asociații ale experților contabili, topografi, cadastriști și alte asociații profesionale, iar aceștia obțin o serie de reduceri la taxele și onorariile percepute de către aceste entități. care este la jumătate

Diana Scarlat: Statul român în ce fel este ajutat de activitatea arbitrajului instituționalizat?

Rodica Vlaicu: Activitatea noastră aduce beneficii și statului român, prin faptul că noi prelăum o parte dintre dosarele aflate pe rolul instanțelor statului, iar astfel judecătorii vor avea mai puține cauze de judecat, ceea ce înseamnă o mai mare atenție pe care aceștia o vor putea acorda judecării cauzelor și mai puține procese la CEDO, împotriva statului român, pentru erori judiciare. Contribuim astfel la reducerea numărului cauzelor în care România este condamnată și, implicit la reducerea cuantumului amenzilor pe care trebuie să le plătească statul român.

Diana Scarlat: Ce alte deosebiri sunt între un proces judecat de arbitri și unul judecat la tribunalul statului?

Rodica Vlaicu: Părțile au posibilitatea de a-și alege arbitrul și de a opta pentru numărul de arbitri din care să fie compus completul de judecată.

Diana Scarlat: Cum poate fi desființată o hotărâre a Tribunalului de Arbitraj?

Rodica Vlaicu: Soluțiile pronunțate de Tribunalul de Arbitraj Instituționalizat sunt hotărâri definitive, deci nu pot fi atacate cu apel sau cu recurs, dar pot fi desființate prin acțiune în anulare, de către Curtea de Apel de pe raza căreia funcționează tribunalul sau entitatea de arbitraj respectivă. Desființarea se poate face numai pentru motive procedurale, nu pentru faptul că o parte a fost nemulțumită, la fel ca în cazul instanțelor statului.

Diana Scarlat: Instituțiile statului pot apela la arbitraj, în cazul în care sunt implicate în litigii?

Rodica Vlaicu: Da, o noutate este capacitatea institiuțiilor publice de a încheia convenții arbitrale și, implicit, de a soluționa pe calea arbitrajului litigiile în care sunt parte. O instituție publică se poate adresa tribunalului de arbitraj în anumite tipuri de litigii, cu condiția ca în prealabil să fi încheiat convenția arbitrală.

Diana Scarlat: În cazul litigiilor comerciale, care sunt deosebirile între hotărârile date de Tribunalul de Arbitraj și deciziile luate de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie?

Rodica Vlaicu: Diferențe nu sunt în privința hotărârilor, ci doar în privința competențelor celor două instituții, în sensul că entitatea care funcționează pe lângă o Cameră de Comerț și Indistrii soluționează doar litigii comerciale, pe când noi putem să soluționăm întreaga paletă a litigiilor civile, inclusiv latura civilă din cauzele penale. Avem câteva excepții, una ar fi că nu putem să desfacem căsătoria, dar putem să judecăm cererile accesorii divorțului. De asemenea, nu putem să dezbatem succesiunea, dar soluționăm litigiile privitoare la partajul succesoral.

Diana Scarlat: Cine poate deveni arbitru, într-un astfel de tribunal privat și ce criterii trebuie să îndeplinească?

Rodica Vlaicu: Arbitrii tribunalului nostru sunt în proporție de 90% absolvenți ai facultăților de Drept. Avem 26 de profesori de la marile facultăți de Drept, avem foarte mulți doctori în Științe Juridice și Științe Economice. Au făcut dovada că au promovat un examen într-o altă profesie juridică, sunt apți din punct de vedere psihologic și au cazierul judiciar nepătat.

Diana Scarlat: De când funcționează această formă alternativă de soluționare a litigiilor în România și ce fel de procese ați avut până în prezent?

Rodica Vlaicu: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat funcționează pe lângă Asociația de Arbitraj Instituționalizat din septembrie 2014. Printre litigiile care au fost soluționate se numără cele comerciale, partajele succesorale, partajele între foști soți. Am avut și cazuri privitoare la dreptul de proprietate intelectuală, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a minorilor și litigii referitoare la latura civilă dintr-o cauză penală. Avem sediu central în Târgoviște și sedii zonale la București, Craiova, Prahova, Constanța și Argeș. Intenționăm să deschidem un sediu zonal la Suceava și altul în zona Ardealului, probabil la Cluj.

Diana Scarlat: Cine poate apela la serviciile Tribunalului de Arbitraj?

Rodica Vlaicu: Oricine poate apela, cu simpla condiție să fi încheiat în prealabil o convenție arbitrală. Sunt situații în care diverși parteneri convin ca în situația în care între ei apare un litigiu, să nu meargă la instanța statală, ci să vină către noi. Această posibilitate poate fi inclusă într-un contract sau poate face obiectul unui act separat. Se poate încheia înainte sau după ce au apărut problemele între părți. Activitatea noastră este reglementată de Codul de procedură civilă. Avem foarte multe parteneriate cu mediul de afaceri, cu instituții și cu diverse asociații profesionale, pentru care soluționăm litigiile.

Diana Scarlat: Până în prezent puteți spune că ați avut multe sau prea puține cauze soluționate?

Rodica Vlaicu: Din punctul nostru de vedere, nu am avut un număr mic de cazuri. Pâine dacă vinzi la colț de stradă, trebuie să știe clientul că pâinea ta este de o calitate mai bună și merită să cumpere de la tine. Pentru a spori numărul de dosare care să fie soluționate de instituția naostră, oamenii trebuie să înțeleagă ce avantaje au. La această oră, arbitrajul este aproape necunoscut în România.

 

Putem interveni în orice cauză civilă, inclusiv în latura civilă din cauze penale. Un proces poate dura și câțiva ani în instanța statală, pe când un proces la tribunalul instituționalizat are durata maximă de șase luni, dar terminul poate fi redus până la două săptămâni, dacă între părți intervine o înțelegerem, un acord de mediere sau o tarnzacție. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

 

Cele mai multe litigii pe care noi le-am soluționat sunt cele comerciale, partaje, stabilirea domiciliului minorilor, proprietate intelectuală. O hotărâre arbitrală nu este cu nimic mai prejos decât o hotărâre judecătorească. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

 

Activitatea noastră are altă finalitate decât cea a mediatorilor. Hotărârea pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat este definitivă și executorie, întocmai ca o hotărâre judecătorească. Noi nu suntem alternativă la mediere, ci la instanța de judecată statală. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

Asociația de Arbitraj Instituționalizat este o organizație neguvernamentală de interes general, înființată în scopul promovării, practicării și studierii arbitrajului în România. Asociația are în structura sa trei entități: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat, Institutul pentru Pregătirea Arbitrilor din România și Editura THALINDRA. Asociația a încheiat protocoale și parteneriate cu instituții, autorități și organisme profesionale, asociații și confederații patronale, precum UGIR 1903, Confederația Patronatul Român, Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, Asociaţia Militarilor Diplomaţi în Rezervă şi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza” sau CECCAR, filialele Dâmbovița și Prahova.
În Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat sunt înscriși 150 de arbitri activi.

Citeşte mai multe despre:   tribunal privat,   romania,   cedo

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara

Documentele care arată cine este vinovat de moartea studentului peste care a căzut poarta de la intrarea în Timișoara
O serie de documente ale Inspectoratului de Stat în Construcții potrivit cărora proiectele de reabilitare a porții morții care s-a prăbușit ucigând un student s-au făcut ilegal, au fost...

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști

Guvernul Tudose dă liber SRI să instruiască ONG-iști
Cu puțin timp înainte de izbucnirea scandalului din interiorul PSD, soldat cu demisiile vicepremierului Sevil Shhaideh și a ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, sub semnătura premierului Mihai...

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție

Încă o lovitură primită de DNA în războiul cu repudiații din instituție
Laura Codruța Kovesi înregistrează un nou eșec în justiție. De această dată, nu prin instituția pe care o coordonează, DNA, ci în nume personal. Magistrații Instanței Supreme au hotărât...

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști

„Sponsorul” numărului 2 din Parchetul General, furnizor al experților criminaliști
Galerie Foto Compania unui prosper om de afaceri, premiat, în 2009, cu marele premiu al Salonului de Inventică de la Geneva, pentru inventarea Roboscan, a fost selectată, printr-o procedură simplificată, să livreze...

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici

Dr. Magda Pârvu: Atacul bolilor reumatismale inflamatorii începe la degete, la articulaţiile mici
Galerie Foto Bolile care strică articulaţiile nu sunt doar acele artroze, maladii degenerative, de uzarea articulaţiilor, de degradarea lor, de roaderea cartilajului şi deteriorarea lichidului sinovial, de ungere. Există şi...

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate

DNA, lovitură prin ricoşeu. Ce alte închirieri ar putea fi anchetate
Galerie Foto Sute de proprietăţi ale statului, administrate de Apele Române, au fost scoase la închiriere, alături de Brațul Pavel și Insula Belina, în peri­oada 2010-2012, potrivit unor documente...

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele

Dr. Mihai Negruşoiu: După repararea fracturii, păstrarea tijelor metalice leneveşte oasele
Perioada gipsului şi-a trăit traiul, acum doar 5% dintre fracturi se mai soluţionează cu montarea gipsului. Restul fracturilor se rezolvă cu intervenţie chirurgicală de rearanjare a oaselor rupte. Interviu...

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă

Primăria lui Boc cheltuie 1,3 milioane de euro pe beculețe pentru pomii de iarnă
Galerie Foto Un “tunuleț” de peste 1,3 milioane de euro, din banii municipalității, s-a parafat, în urmă cu trei zile, la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Instituţia condusă de fostul premier PDL-ist Emil B...

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului lui Kovesi și au fost executate

Două judecătoare și o procuroare și-au pierdut funcția de magistrat din cauza „ambiţiei”. Au concurat împotriva omului  lui Kovesi și au fost executate
Galerie Foto Fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, fostele judecătoare Antonela Anne Mary Costache și Veronica Cîrstoiu, precum și judecătoarea Elena Burlan, au intrat, pe rând, în vizorul Direcției...

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic

Ordin al ministrului Justiției: Persoanele arestate vor fi informate în scris că au dreptul să nu declare nimic
Săptămâna trecută, în Monitorul Oficial al României a fost publicat un Ordin comun, semnat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, de ce al Afacerilor Interne, Carmen Dan, la care au acheisat preșe...

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul

Tariful RUȘINOS cu care se ÎNCHIRIAZĂ Transfăgărășanul
Jurnaliștii publicației Ora de Sibiu dezvăluie tariful pe care CNAIR îl practică pentru închirierea drumului despre care emisiunea Top Gear spunea că este cel mai frumos drum din...

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar

De la „Femeia anului”, la dormit în parc. Un împrumut de coșmar
Galerie Foto Cum poate un simplu împrumut să ruineze viața unui om? Povestea Paulei Banu care și-a pierdut casa pentru un credit de câteva mii de euro dezvăluie riscurile unor contracte-capcană care există pe...

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian

Umbra lui Kovesi. Istoria neromanțată a consilierei Tițian
Galerie Foto Scandalul imens de la DNA, generat de rezultatele controalelor efectuate de inspectorii Inspecției Judiciare la instituția condusă de Laura Kovesi, o readuce în atenția opiniei publice pe judecătoarea Dana...

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie

Miza războiului din DNA: dosarul privind Autostrada Sibiu-Orăștie
Galerie Foto La sfârșitul anului 2015, mai mulți subcontractori ai lucrării tronsoanelor Autostrăzii Sibiu-Orătie au început să dea declarații la DNA într-un dosar deschis, încă din 2013,...

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu

Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu
Galerie Foto La nici un an de la eliminarea timbrului de mediu, românii se vor confrunta cu un nou soi de taxă suplimentară pe autovehicule. Fie că-i va spune taxă de înmatriculare, rovignetă de mediu sau în...
Serviciul de email marketing furnizat de