x close

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

0
Autor: Diana Scarlat 24 Mai 2017 - 12:35
Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Vezi galeria foto


Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din instanțele statului, iar un proces poate dura între două săptămâni și șase luni, în loc de trei-patru ani. Părțile care se judecă au libertatea de a-și alege arbitrii care vor judeca respectiva cauză și nu sunt puși pe drumuri mai mult decât este necesar, pentru că nu sunt chemați la mai mult de trei termene de judecată. Arbitrii sunt specialiști în Drept, iar tribunalele de arbitraj scutesc statul român de amenzi la CEDO, pentru că pot prelua o parte din cauzele judecate în instanțele statului, astfel încât judecătorii se pot concentra asupra rezolvării dosarelor complicate, care necesită foarte mult timp de studiu. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat din România, explică de ce este mai avantajos un proces civil sau comercial în această instituție privată decât într-o instanță a statului.

Diana Scarlat: În România se face confuzia între arbitru și mediator. Care este diferența între acest tip de tribunal și mediator?

Rodica Vlaicu: Diferența constă în primul rând în finalitatea activității noastre. Mediatorul încheie un acord de mediere. Acesta este doar un înscris sub semnătură privată, în timp ce, în cazul procedurii arbitrale se pronunță o hotărâre care este definitivă și executorie. Are putere de lucru judecat, forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu. Hotărârea dată de noi se pune în executare silit, întocmai ca o hotărâre judecătorească. Arbitrajul este o alternativă la instanța de judecată, nu o alternativă la mediere.

Diana Scarlat: Care sunt avantajele pe care le aduce arbitrajul, în comparație cu isntanța statală?

Rodica Vlaicu: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat poate aduce o multitudine de avantaje, atât pentru justițiabilul român, cât și pentru statul român. Printre avantajele pe care noi le oferim justițiabilor se numără celeritatea și costurile reduse. Timpul de soluționare a oricărei cauze este de cel mult șase luni, dar sunt situații în care se poate da o decizie chiar după două sau trei săptămâni, dacă părțile ajung la o înțelegere. De asemenea, sunt avantajoase costurile reduse, confidențialitatea și flexibilitatea procedurii. Noi putem da o hotărâre în cel mult șase luni, indiferent de tipul litigiului, dar, în situația în care părțile încheie o tranzacție sau un acord de mediere, noi putem pronunța hotărârea chiar și în două săptămâni.

Diana Scarlat: Cum se poate ajunge la costuri mai mici decât la un tribunal clasic?

Rodica Vlaicu: În primul rând, taxa arbitrală este la jumătate față de cea din instanțele statale. În plus, durata fiind redusă, părțile se prezintă la mai puține ședințe de judecată – cel mult trei ședințe – ceea ce reduce, de asemenea, cheltuielile. Nu stabilim un termen de judecată până când nu avem toată documentația necesară, pentru că nu dorim să punem oamenii pe drumuri. Foarte rar amânăm un proces pentru lipsă de procedură sau pentru alte motive. Apoi, noi avem parteneriate cu diferite asociații ale experților contabili, topografi, cadastriști și alte asociații profesionale, iar aceștia obțin o serie de reduceri la taxele și onorariile percepute de către aceste entități. care este la jumătate

Diana Scarlat: Statul român în ce fel este ajutat de activitatea arbitrajului instituționalizat?

Rodica Vlaicu: Activitatea noastră aduce beneficii și statului român, prin faptul că noi prelăum o parte dintre dosarele aflate pe rolul instanțelor statului, iar astfel judecătorii vor avea mai puține cauze de judecat, ceea ce înseamnă o mai mare atenție pe care aceștia o vor putea acorda judecării cauzelor și mai puține procese la CEDO, împotriva statului român, pentru erori judiciare. Contribuim astfel la reducerea numărului cauzelor în care România este condamnată și, implicit la reducerea cuantumului amenzilor pe care trebuie să le plătească statul român.

Diana Scarlat: Ce alte deosebiri sunt între un proces judecat de arbitri și unul judecat la tribunalul statului?

Rodica Vlaicu: Părțile au posibilitatea de a-și alege arbitrul și de a opta pentru numărul de arbitri din care să fie compus completul de judecată.

Diana Scarlat: Cum poate fi desființată o hotărâre a Tribunalului de Arbitraj?

Rodica Vlaicu: Soluțiile pronunțate de Tribunalul de Arbitraj Instituționalizat sunt hotărâri definitive, deci nu pot fi atacate cu apel sau cu recurs, dar pot fi desființate prin acțiune în anulare, de către Curtea de Apel de pe raza căreia funcționează tribunalul sau entitatea de arbitraj respectivă. Desființarea se poate face numai pentru motive procedurale, nu pentru faptul că o parte a fost nemulțumită, la fel ca în cazul instanțelor statului.

Diana Scarlat: Instituțiile statului pot apela la arbitraj, în cazul în care sunt implicate în litigii?

Rodica Vlaicu: Da, o noutate este capacitatea institiuțiilor publice de a încheia convenții arbitrale și, implicit, de a soluționa pe calea arbitrajului litigiile în care sunt parte. O instituție publică se poate adresa tribunalului de arbitraj în anumite tipuri de litigii, cu condiția ca în prealabil să fi încheiat convenția arbitrală.

Diana Scarlat: În cazul litigiilor comerciale, care sunt deosebirile între hotărârile date de Tribunalul de Arbitraj și deciziile luate de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie?

Rodica Vlaicu: Diferențe nu sunt în privința hotărârilor, ci doar în privința competențelor celor două instituții, în sensul că entitatea care funcționează pe lângă o Cameră de Comerț și Indistrii soluționează doar litigii comerciale, pe când noi putem să soluționăm întreaga paletă a litigiilor civile, inclusiv latura civilă din cauzele penale. Avem câteva excepții, una ar fi că nu putem să desfacem căsătoria, dar putem să judecăm cererile accesorii divorțului. De asemenea, nu putem să dezbatem succesiunea, dar soluționăm litigiile privitoare la partajul succesoral.

Diana Scarlat: Cine poate deveni arbitru, într-un astfel de tribunal privat și ce criterii trebuie să îndeplinească?

Rodica Vlaicu: Arbitrii tribunalului nostru sunt în proporție de 90% absolvenți ai facultăților de Drept. Avem 26 de profesori de la marile facultăți de Drept, avem foarte mulți doctori în Științe Juridice și Științe Economice. Au făcut dovada că au promovat un examen într-o altă profesie juridică, sunt apți din punct de vedere psihologic și au cazierul judiciar nepătat.

Diana Scarlat: De când funcționează această formă alternativă de soluționare a litigiilor în România și ce fel de procese ați avut până în prezent?

Rodica Vlaicu: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat funcționează pe lângă Asociația de Arbitraj Instituționalizat din septembrie 2014. Printre litigiile care au fost soluționate se numără cele comerciale, partajele succesorale, partajele între foști soți. Am avut și cazuri privitoare la dreptul de proprietate intelectuală, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a minorilor și litigii referitoare la latura civilă dintr-o cauză penală. Avem sediu central în Târgoviște și sedii zonale la București, Craiova, Prahova, Constanța și Argeș. Intenționăm să deschidem un sediu zonal la Suceava și altul în zona Ardealului, probabil la Cluj.

Diana Scarlat: Cine poate apela la serviciile Tribunalului de Arbitraj?

Rodica Vlaicu: Oricine poate apela, cu simpla condiție să fi încheiat în prealabil o convenție arbitrală. Sunt situații în care diverși parteneri convin ca în situația în care între ei apare un litigiu, să nu meargă la instanța statală, ci să vină către noi. Această posibilitate poate fi inclusă într-un contract sau poate face obiectul unui act separat. Se poate încheia înainte sau după ce au apărut problemele între părți. Activitatea noastră este reglementată de Codul de procedură civilă. Avem foarte multe parteneriate cu mediul de afaceri, cu instituții și cu diverse asociații profesionale, pentru care soluționăm litigiile.

Diana Scarlat: Până în prezent puteți spune că ați avut multe sau prea puține cauze soluționate?

Rodica Vlaicu: Din punctul nostru de vedere, nu am avut un număr mic de cazuri. Pâine dacă vinzi la colț de stradă, trebuie să știe clientul că pâinea ta este de o calitate mai bună și merită să cumpere de la tine. Pentru a spori numărul de dosare care să fie soluționate de instituția naostră, oamenii trebuie să înțeleagă ce avantaje au. La această oră, arbitrajul este aproape necunoscut în România.

 

Putem interveni în orice cauză civilă, inclusiv în latura civilă din cauze penale. Un proces poate dura și câțiva ani în instanța statală, pe când un proces la tribunalul instituționalizat are durata maximă de șase luni, dar terminul poate fi redus până la două săptămâni, dacă între părți intervine o înțelegerem, un acord de mediere sau o tarnzacție. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

 

Cele mai multe litigii pe care noi le-am soluționat sunt cele comerciale, partaje, stabilirea domiciliului minorilor, proprietate intelectuală. O hotărâre arbitrală nu este cu nimic mai prejos decât o hotărâre judecătorească. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

 

Activitatea noastră are altă finalitate decât cea a mediatorilor. Hotărârea pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat este definitivă și executorie, întocmai ca o hotărâre judecătorească. Noi nu suntem alternativă la mediere, ci la instanța de judecată statală. Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat

Asociația de Arbitraj Instituționalizat este o organizație neguvernamentală de interes general, înființată în scopul promovării, practicării și studierii arbitrajului în România. Asociația are în structura sa trei entități: Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat, Institutul pentru Pregătirea Arbitrilor din România și Editura THALINDRA. Asociația a încheiat protocoale și parteneriate cu instituții, autorități și organisme profesionale, asociații și confederații patronale, precum UGIR 1903, Confederația Patronatul Român, Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, Asociaţia Militarilor Diplomaţi în Rezervă şi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza” sau CECCAR, filialele Dâmbovița și Prahova.
În Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat sunt înscriși 150 de arbitri activi.

Citeşte mai multe despre:   tribunal privat,   romania,   cedo

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei

Cele 30 de grame de tărâţe împotriva constipaţiei
Cel mai indicat pentru lupta cu constipaţia este consumul a 20-30 de grame de alimente bogate în fibre nedigerabile. Un foarte bun remediu pentru această problemă este consumul de tărâţe de grâu, însă există...

Consilierul personal al primarului Robu, tovarăș de chefuri cu interlopii din Timișoara. Cum a reacționat fostul ofițer SRI când a fost întrebat dacă este prieten cu aceștia

Ionuț Nasleu, consilierul personal al primarului Timișoarei Nicolae Robu, care are printre atribuții activitatea Corpului de Control Intern și Antifraudă și „problemele de securitate” din oraș, apare în mai...

Noi domenii pentru programele postuniversitare

Noi domenii pentru programele postuniversitare
Accesul la informație și accelerarea propagării informațiilor din toate domeniile a fost primită cu bucurie de specialiști, dar în scurt timp și-au dat seama că fenomenul e mai mult malefic decât benefic. Pe...

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi

Urmează zile de foc pentru DNA şi pentru Laura Codruţa Kovesi
Galerie Foto Ultimele zile ale lunii mai vin cu încercări succesive pentru Laura Codruţa Kovesi şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Războiul declanşat, anul trecut, de şefa DNA, prin revocarea din cadrul...

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor

Curtea de Apel a judecat ilegal un proces dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor
Galerie Foto Situaţie incredibilă despre cum sunt judecate dosarele în instanţele din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fostului chestor...

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București

O nouă execuție marca DNA. Ținta: rivala lui Kovesi de la Tribunalul București
DNA a cerut Curții de Apel București arestarea judecătoarei Elena Burlan Pușcaș, magistrat de penal la Tribunalul București, pe care o acuză de luare de mită. Între Elena Burlan și șefa DNA, Laura Kovesi, au...

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani

Dinu Săraru: Doar cerul şi stelele au rămas ţărăneşti, nu mai avem ţărani
La 86 de ani, scriitorul şi omul de teatru Dinu Săraru îşi surprinde cititorii cu un roman diferit faţă de ce a scris până acum. "Corrida" este o carte care ne prezintă lupta cu viaţa a unui tânăr toreador....

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Galerie Foto Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice...

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge

Achiziție “strategică” la Banca Națională. Aparatura de bar și de restaurant din vilele de protocol ale BNR, controlate la sânge
Galerie Foto Problemele legate de evoluția indicelui ROBOR, a creșterii inflației, a majorării ratei de schimb leu-euro și alte asemenea amănunte par a fi, zilele acestea, la fel de importante, pentru reprezentanți Băncii...

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj

Modelul Belina, importat de Emil Boc la Cluj
Galerie Foto Trei kilometri liniari dintr-un drum de interes naţional, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, au fost transmişi, în data de 3 mai, prin hotărâre de Guvern,...
Pe 7 iunie, Jurnalul împlineşte 25 de ani. Spune-ţi povestea şi te premiem!
Serviciul de email marketing furnizat de